O delegație formată din ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, decanul Facultății de Istorie a Universității din București, conf. univ. dr. Matei Gheboianu, și directorul general al companiei Construcții Erbașu,Cristian Erbașu, a efectuat joi, 11 septembrie 2025, o vizită de lucru la șantierul Palatului Universității din București. În urma inspecției lucrărilor s-a constatat că 80% din tronsonul aferent Facultății de Istorie este finalizat, acesta urmând a fi dat spre recepționare facultății în urmărtoarele luni, estimativ până la finalul anului 2025. Dat fiind stadiul avansat al lucrărilor, autoritățile au dat asigurări, în timpul vizitei, pentru continuarea investiției la Palatul Universității din București până la finalizarea acesteia.
De asemenea, în timpul vizitei de lucru s-a discutat și despre refacerea frontonului corpului central al Palatului Universității din București, la peste 80 de ani de la dispariția acestuia de pe clădire: în urma lucrărilor de reabilitare și consolidare, frontonul cu vultur și grifoni revine pe clădirea Universității din București, macheta acestora urmând a fi turnată în bronz la un atelier din Arad.
Proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, finanțat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, se întinde pe o durată de peste 60 de luni și are o valoare estimată de aproximativ 315 milioane de lei.
Lucrările efective au început în ianuarie 2023 și vizează consolidarea întregii clădiri a palatului, restaurarea fațadelor și a decorațiunilor istorice, refacerea acoperișului, amenajarea unui spațiu muzeal dedicat vestigiilor arheologice descoperite în curtea interioară, dar și instalarea unui sistem de iluminat arhitectural modern. Obiectivul este dublu, pe de o parte, crearea unor spații moderne de învățământ pentru studenți, iar, pe de altă parte, protejarea și valorificarea patrimoniului istoric.
Martor al momentelor definitorii ale istoriei noastre recente, Palatul Universității din București se regăsește astăzi într-o etapă de tranziție. Pe lângă componenta estetică, lucrările de consolidare și reabilitate a Palatului Universității din București au și o încărcătură istorică. Martor al decadelor întunecate ale comunismului, Palatul UB va fi readus la lumină, Balconul Universității, punct central al Revoluției, va fi pus în valoare prin iluminatul arhitectural care nu doar evidențiază frumusețea clădirii, ci recuperează memoria unui loc în care, cândva, domneau cenzura și frica, iar curtea interioară se va transforma într-un spațiu muzeal în aer liber.
„Restaurarea Palatului Universității din București este un proiect emblematic pentru modul în care statul poate investi în patrimoniul național, combinând protejarea istoriei cu dezvoltarea infrastructurii educaționale. Pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, acest proiect reprezintă un model de bune practici, arătând că monumentele istorice pot fi readuse la viață prin soluții tehnice moderne, într-un parteneriat solid între instituții publice, mediul academic și constructori. Obiectivul nostru este să oferim Universității din București un spațiu sigur, eficient și durabil, care să răspundă nevoilor unei comunități academice aflate într-o continuă creștere”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
„Restaurarea Palatului Universității din București reprezintă mult mai mult decât o investiție în infrastructură. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității este cea mai mare și încărcată de istorie clădire din patrimoniul UB și, totodată, cel mai mare edificiu educațional din România și important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Reabilitarea clădirii istorice reprezintă o investiție în identitatea academică și culturală a României, o reafirmare a rolului central pe care Universitatea din București l-a avut și îl are în viața socială și intelectuală a țării. Pot spune, din discuțiile cu colegii profesori și cu studenții, că aceștia sunt nerăbdători să revină în clădirea-simbol a Universității din București, clădire în care generații întregi de absolvenți și-au definit parcursul academic și care, prin această investiție, va continua să inspire și să susțină generațiile viitoare, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
„Restaurarea Palatului Universității din București este o lucrare de suflet pentru echipa noastră pentru că ne oferă ocazia să contribuim direct la protejarea unui reper al istoriei și educației din România. Provocările tehnice sunt majore – de la consolidarea unei clădiri istorice de dimensiuni impresionante, până la integrarea unor soluții moderne de siguranță și eficiență –, dar acest lucru obligă cu atât mai mult ca fiecare etapă să fie abordată cu responsabilitate și respect față de valoarea culturală a clădirii. Ne dorim ca, la finalul proiectului, Palatul Universității din București să fie nu doar o clădire sigură și modernă, ci și un simbol al excelenței în construcții și restaurare”, a menționat directorul general al companiei Construcții Erbașu, Cristian Erbașu.
Universitatea din București, în primele 25 de universități din lume pentru calitatea educației
Universitatea din București are o istorie care începe în 1864, iar din 2019, UB face parte din Alianța Universitară Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu și devine un actor tot mai important care contribuie la modelarea învățământului superior european.
Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai prestigioase trei clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile, plasează Universitatea din București pe prima poziție în România și pe locul 25 la nivel mondial pentru calitatea educației. Totodată, UB se poziționează în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 93 la nivel mondial și marchează o premieră națională, fiind pentru prima dată când o universitate din România urcă în primele 100 de universități din lume.
De altfel, Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, de asemenea, unul dintre cele mai importante trei clasamente. La nivel mondial, Universitatea din București se clasează în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801 – 850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation). Astfel, conform ediției din acest an a clasamentuluiQS World University Rankings 2026, Universitatea din București revendică poziția de lider la nivel național pentru ambii indicatori, reconfirmând capacitatea instituției de a forma specialiști competitivi și pregătiți pentru piața muncii globală. De altfel, așa cum arată datele celei mai recente ediții a clasamentului, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.
Universitatea din București este în prezent și cea mai bună universitate din România pentru studenții internaționali, conform celei mai recente ediții a clasamentului Study Abroad Aide’s World University Rankings, regăsindu-se în top 11% universități din lume pentru studenții internaționali. Un alt clasament publicat recent, THE – Interdisciplinary Science Ranking 2025, poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național, precum și printre primele 350 din lume pentru cercetarea științifică interdisciplinară.