Strada Xenofon se află în imediata apropiere a Parcului Carol I, în zona Fântânei Zodiac. Mica străduţă numără aproximativ 70 de trepte, a fost construită probabil la începutul secolului XX. Aceasta face legătura între Strada Dr. Constantin Istrati (Piaţa Libertăţii) şi rondul Aleii Suter.
Construită aproape integral din trepte,  Strada Xenofon este singura din Bucureşti care nu a simţit niciodată tracasajul produs de roţile vreunui automobil.
În schimb acum e siluită de mâzgăleli graffiti care iată, se încăpâțânează, în voia dezinteresului tuturor, să dăuinuie pe zidurile vechi.

Deşi în mediul online circulă informaţia conform căreia strada are aproximativ 200-220 de ani vechime, acest lucru este imposibil de crezut. Este greu de imaginat că prin anii 1800, undeva la limita Bucureştilor, cineva a construit pe aceste locuri o stradă în trepte. Mai mult de atât, conform informaţiilor bine documentate de aici, pe locul unde se va construi viitorul cartier eleveţian G.A. Sut(t)er, se afla o zonă cu dealuri, mlaştini şi vii ce aparţineau Vicontelui Louis Antoine de Grammont şi Mitropoliei Munteniei, consemnează calatoriicuizistoric.ro.
Despre existenţa dealurilor Filaretului (numite astfel după Mitropolitul Ungrovlahiei, Filaret al II-lea) înţesate de viţă de vie (adevărate podgorii) avem astăzi o mărturie certă prin prisma străzii care a păstrat această denumire: Şoseaua Viilor!

Urmând logica celor scrise anterior, Strada Xenofon ar fi fost reprezentată, în acele vremuri, doar de vreun drumeag ce trecea prin podgoriile mitropoliei, deşi, repet, este foarte greu de crezut (pentru o mai bună orientare în timp, prima stradă pietruită din Bucureşti a fost Calea Moşilor, în anul 1825).
Aşadar, potrivit sursei citate, istoria Străzii Xenofon începe, cel mai probabil, cu 100 de ani mai târziu, undeva la început de secol XX. Gustav Adolf Suter, arhitect elveţian, apropiat al regelui Carol I, este artizanul iniţiativei urbane, particulare, realizată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea din sudul Bucureştilor, ce a purtat numele de Cartierul G. A. Sut(t)er.

Foto: calatoriicuizistoric.ro

Construită aproape integral din trepte,  Strada Xenofon este singura din Bucureşti care nu a simţit niciodată tracasajul produs de roţile vreunui automobil.