Vin vești despre… „schimbarea la față” (absolut necesară!!!) a Parcului Cișmigiu, chiar de la primarul general al capitalei- Nicușor Dan:
„După cum am promis, 40 de angajați ai Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București sunt din această dimineață în Parcul Cișmigiu și vor lucra toată săptămâna pentru a face curățenie în parc. Ei fac ceea ce n-a făcut Compania Municipală Parcuri și Grădini, cei care aveau obligația contractuală de a întreține parcurile bucureștene.
În funcție de modul în care va lucra ALPAB în perioada următoare, vom decide dacă vom lucra în continuare în această formulă sau dacă vom externaliza serviciul de curățenie și întreținere a parcurilor.
În ceea ce privește aspectele juridice, miercuri, în ședința CGMB, vom decide scăderea tarifelor pentru curățenia în parcuri și eliminarea exclusivității privind acest serviciu. Nu dăm exclusivitate pentru mizerie.
Și tot miercuri, în ședința CGMB, se va supune la vot dizolvarea și lichidarea Companiei Municipale Parcuri și Grădini, precum și a Companiei de Întreținere a Arborilor și Spațiului Verde. Aceste companii au arătat că nu sunt în stare să se ocupe de curățenia și întreținerea parcurilor bucureștene la standardele necesare.
Pe termen mai lung, nu e vorba doar de curățenie, ci și de modernizarea parcurilor. Acum ne ocupăm de curățenie, dar modernizarea parcurilor nu se poate face rapid, de azi pe mâine. Promit însă bucureștenilor că, în doi ani de zile, parcurile bucureștene vor arăta mult mai bine, fiindcă vor beneficia de investiții și lucrări de modernizare”.
Un pas. Mult mai mult decât nimic sau… deloc.
Parcul Cișmigiu, loc de poveste emblematic pentru… ceea ce a fost cândva Micul Paris, dar și pentru romanticele plimbări ale atâtor generații care au dat ghiers celui mai frumos sentiment printr-un sărut în poezia vechilor alei, ori pe băncile desprinse, parcă din poezii de altădată, merită să își recapete profilul și locul acolo, în romanța unui Bicurești fermecător, în stare, peste vremuri să vrăjească prin peisagistică, identitate, arhitectură, cultură…
Iar dacă se fac pași spre curățenia și restaurarea acestui loc, totul trebuie gândit cu celeritate, în numele vârstei de aur a grădinii,fără a lăsa ceva la îndemâna heirupismului specifc prea multor lucrări făcute doar de dragul a completa și bifa în agendele unora sau altora…
*** În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti, a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și „marele cișmegiu” (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban „lacul lui Dura Neguțătorul” dispare din toponimie și apare acela al „Cișmegiului”. Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi).
În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.
După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de „canapele” (lavițe) fără rezemătoare, din lemn de stejar și lungi de un stânjen.
Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea oficială a grădinii Cișmegiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.
foto: Nicușor Dan, Ziare.com, Facebook