Locul pe care se va afla Piaţa Unirii a fost pentru prima oară amenajat urbanistic prin dispoziţiile Regulamentului Organic(1834-1835) care prevedea amplasarea a nu mai puţin de 10 pieţe în Bucureşti. (Fie-ne permisă o paranteză. Este un lucru stabilit că în ţările care s-au aflat sub ocupaţia rusească sau cârmuite potrivit unor reglementări ale acestei autorităţi, în afara unor măsuri de natură politică, de cele mai multe ori opresive sau de desnaţionalizare, au fost desfăşurate importante iniţiative edilitare şi urbanistice. Astfel, Rusia care, la acea dată, se afla ea însăşi într-un intens proces de renovare edilitară, cu o contribuţie substanţială a unor arhitecţi germani, a iniţiat, şi în Ţările Române, asemenea proiecte, mai ales în Bucureşti. Un exemplu similar este acela al oraşului Helsinki, în aceeaşi perioadă capitala marelui ducat al Finlandei, aflat sub stăpânire rusească, care practic a fost sistematizat şi „amenajat” de arhitecţi din Rusia).
În ceea ce priveşte viitoarea „Piaţa Unirii”, pe o bună parte a perimetrului său actual, se vor ridica o serie de construcţii care vor face ca locul să devină un fel de centru comercial (Hala Mare), dar şi administrativ al oraşului: Sfatul Orăşenesc si Primăria, de unde si denumirea de „Piata Maghistratului”. Ceva mai târziu, o altă denumire va fi „Piaţa Bibescu Vodă” (1843-1848), domn care a avut şi el importante iniţiative edilitare.
Azi, aspectul locului e cu totul schimbat. Păcat însă că prea puțini se gândesc sau mai știu cum era în trecut și cum erau comercianții Bucureștilor de odinioară…
foto: Bucurestiul Secret
