Cel mai vechi Mărțisor cunoscut din România datează, se pare, din anul 1872. Un altul din 1875 are formă rotundă și pe revers se găsește un buchet de flori; un altul datează din 1879 și are forma unei inimi din argint; un alt mărțișor este realizat în anul 1898 și are forma unei rândunele aflate în zbor. Cel din imagine este un Mărțisor din argint cu efigiile Împăratului Traian („TRAIANVS IMPERATOR 106”) și Regelui Carol I („CAROL I. REGELE ROMANIEI 1906”), 1 martie 1906.

 Potrivit cercetărilor arheologice, cele mai vechi „mărțișoare” erau amuletele care se ofereau acum cca. 8000 de ani. Cercetările efectuate la Schela Cladovei (Mehedinți) au scos la iveală amulete cu pietricele vopsite în alb și roșu care se purtau la gât. Pentru prima dată, Mărțișorul a fost atestat într-o lucrare semnată de Iordache Golescu.

Cele mai importante legende despre Mărțișor sunt:

• firul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte;

• un zmeu a răpit soarele pentru trei anotimpuri până când un viteaz l-a infrânt; din trupul rănit al eroului sângele s-a scurs în zăpada din care au înflorit ghiocei;

• din sângele Primăverii, un ghiocel ar fi revenit la viață; astfel primăvara ar fi învins iarna.

foto: Istoria pe răzătoare