Potrivit unor statistici, niciunul dintre cei peste 20.000 de deținuți din România nu au urmat în 2017 și 2018 un curs de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană. În acest context ar fi de punctat și că în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă au fost incluse mai puțin de 700. În 2014 numărul acestora depășea 2.000. Asta în condițiile în care calificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea în societate a foștilor deținuți, fapt ce s-ar solda, logic, cu scăderea gradului de recidivă.
Concluziile sunt cuprinse în Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, lansată în dezbatere publică de Ministerul Justiției.
Așa cum se menționează în documentul citat, la nivelul primului semestru al lui 2019, 65,23% dintre deținuți au declarat că nu dețineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație.
„Calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând foștilor deținuți oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit și a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală. Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale și vocaționale mai bune a deținuților, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerințele pieței muncii și cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest sens, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat și inclus în planul de formare profesională al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă”, se arată în strategie.
În acest context, Ministerul Justiției atrage atenția că pentru depășirea perioadei critice post-detenție, care prezintă un risc ridicat de recidivă, este necesară existența unor structuri care să aibă în atribuții preluarea persoanelor care se liberează, să ofere servicii integrate, specializate și să monitorizeze cazurile preluate. În afară de autoritățile locale, în rețeaua de suport ar trebui incluse pe lângă serviciile sociale, voluntari, poliția comunitară, organizații neguvernamentale, agenți economici, dar și reprezentanți ai Bisericii.
„Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanții altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă. Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă”, se explică în Strategie.
Criminalitatea și recidiva pe un trend descendent
Potrivit documentului Ministerul Justiției, 2018 a fost al șaptelea an consecutiv în care criminalitatea sesizată a scăzut la nivel național (-2,4% față de anul 2017), înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
Referitor la tipul faptelor săvârșite, aflăm că în perioada 2014 – 2018, un trend descrescător a fost înregistrat pentru infracțiunile de tâlhărie și furt, în anul 2018 fiind înregistrată cea mai mică valoare din ultimii 11 ani, în scădere pentru al șaselea an consecutiv (-11,7%, în primul caz, respectiv -4,8% în al doilea caz, față de anul 2017).
Conform datelor înregistrate în statistica judiciară, din totalul de 32.304 persoane condamnate definitiv în anul 2018, în cazul a 1.374 s-a reținut starea de recidivă. Cele mai multe infracțiuni săvârșite de recidiviști sunt: furtul calificat (319), conducerea unui vehicul fără permis (184), furtul (153), tâlhăria calificată (76) și lovirea sau alte violențe (59), notează HotNews.ro.
Din perspectiva ratei de recidivă, în țara noastră, în prezent, nu există evidențe specifice – din cauza absenței unui cadru formal de reglementare a obligațiilor de monitorizare a persoanelor care părăsesc sistemul penitenciar. Raportat la datele gestionate de Administrația Națională a Penitenciarelor, analiza statistică a informațiilor privind ponderea deținuților recidiviști, din populația carcerală generală, a indicat, în ultimii 10 ani, un trend relativ descendent, astfel: 44,82% (2009), 44,93% (2010), 45,87% (2011), 45,78% (2012), 45,78% (2013), 43,00% (2014), 40,33% (2015), 38,27% (2016), 38,37% (2017), 38,44% (2018), se mai arată în documentul menționat.
Și da, Biserica, preoții cu har, ar avea un rol major în educarea și călăuzirea foștilor deținuți dar și a celor aflați în penitenciare.
foto: ziare.com
