Revirimentul operei baroce readuce pe scenele de operă voci cu totul speciale, cum este cea de contratenor. O voce bărbătească înaltă, acoperind plaja sonoră a vocilor de mezzo-soprană și chiar de soprană, contratenorul pare o ciudățenie a naturii. Dar! Nevoia unei astfel de voci se explică clar și ferm: atunci când interpretul unui erou de dimensiuni uriașe – Rinaldo (1711), Ottone (1723), Giulio Cesare (1724), Tamerlano (1724), Serse (1738)… pentru a nu aminti decât personaje din câteva opere de Handel – este bas sau bariton, figura sa majestuoasă ar putea părea comună îmbrăcată muzical în voci masculine obișnuite.
La fel cum tot comun, obișnuit, fără nimic special, ar putea apare și un duet dintre o soprană și un bariton/bas. Pe când o voce înaltă de bărbat, cu un timbru aparte, folosind și tehnica de falset, dar nu numai, ar trezi imediat atenția publicului, mai ales dacă mai are înscrise în partitură și spectaculoase pasaje de virtuozitate.
Multe roluri cântate astăzi de contratenori mai ales englezi și americani, formați la școli ale căror tradiții coboară în Anglia muzicală a secolului al XVII-lea au fost destinate inițial vocilor de castrați (Italia, secolul al XVIII-lea, Caffarelli, Senessino, Farinelli). Cavitatea toracică supradimensionată a acestora a permis cântăreților respirații uluitor de lungi pe care le foloseau în fraze lungi, încărcate de tensiune și emoție sau în jocuri acrobatice uluitoare ca tehnică vocală. Contratenorii de astăzi se luptă din greu cu aceste partituri de o frumusețe aparte iar cei care reușesc sunt ceruți și aplaudați pe cele mai mari scene lirice ale lumii. Un astfel de exemplu este Valer Barna-Sabadus (n.1986, Arad) format la München și specializat cu mare succes în repertoriul liric baroc.
La cei 22 de ani ai săi, tânărul Alexandru Costea(n. 2001), pornit de la Academia Națională de Muzică din București și ajuns la Conservatorul Arrigo Boito din Parma își începe cariera de contratenor cu speranțe de viitor.
În recitalul din Stagiunea de marți seara îi va sta alături Alina Dragnea o tânără mezzosoprană ce desfășoară o activitate bogată atât în România, cât și în străinătate și care s-a specializat în Austria, unde a primit distincția specială Summa Cum Laude la University of Music and Performing Arts Vienna în anul 2023 și a beneficiat de două burse complete la Vienna Summer Academy în anul 2018 şi 2021. Alina Dragnea a câștigat premiul „Anna Grobecker” la Althofen Masterclasses & Competition în anul 2022 și în 2020 și a fost finalistă în Concursul de canto Armel la Paris în 2017. Cei doi cântăreți vor fi acompaniați la pian de Karina Uță.
Marți 30 ianuarie ora 19, Ateneul Român, Sala mică
Recital vocal
ALEXANDRU COSTEA – contratenor
Invitată ALINA DRAGNEA – mezzo-soprană
La pian KARINA UȚĂ
Program
Georg Friedrich Händel – Lascia Ch’io pianga din opera Rinaldo
Henry Purcell – When I am laid in earth din opera Dido şi Aeneas
Antonio Vivaldi – Gelido in ogni vena din opera Farnace
Claudio Monteverdi – Dissprezzata regina din opera L’incoronazione di Poppea
Riccardo Broschi – Se al labbro mio non credi din opera Artaserse
Johann Adolf Hasse – Come veder potrei din opera Marc’ Antonio e Cleopatra
Georg Friedrich Händel – Son nata a lagrimar din opera Giulio Cesare
Georg Friedrich Händel – Cara Sposa din opera Rinaldo
Georg Friedrich Händel – E gelosia din opera Alcina
Georg Friedrich Händel – Ombra mai fu din opea Xerxes
Coproducător Radio România Muzical
Biletele se pot cumpăra
– De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00, Telefon: 021.315.68.75)
– Online, accesând site-ul www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“.
Stagiunea de marți seara este un proiect care a luat naștere în anul 2008 și este realizat în parteneriat cu Radio România Muzical. A fost creat, în principal, cu intenția de a susține și a prezenta publicului tineri muzicieni români care s-au remarcat în competiții internaționale, sau care se află la studii în străinătate.