Joi, la nivelul județului Ilfov, s-a lansat provocarea de a organiza altfel învățământul dual din județ. Mai exact, autoritățile se angajează să… lucreze nemțește. Consiliul Județean Ilfov și Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România) au semnat un parteneriat prin care elevii să învețe la școală o meserie și să aibă un loc de muncă asigurat, dacă se țin de treabă.
🔹Mai concret, vorbim de un sistem de învățământ de origine germană, dedicat absolvenților de gimnaziu, organizată doar în parteneriat cu operatori economici. Fără ei nu se poate, pentru că ei sunt cei care susțin financiar elevii – asigură pregătirea practică burse de studii și alte cheltuieli necesare pentru formarea profesională.
🔹Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane la noi în țară și cea mai mare cameră de comerț bilaterală din România.
🔹Prin urmare, s-a intrat în parteneriat cu AHK pentru dezvoltarea sistemului dual în județul Ilfov. Azi conducerea forului județean a semnat contactul. AHK va da consultanță prinvind dual în județul Ilfov: va face o strategie și un plan de acțiune pentru implementarea învățământului dual, dar și o campanie de promovare.
Durata contractului este de patru ani, iar valoarea este de aproape 500.000 de lei, fără TVA.
🔹Sistemul românesc de învățământ este bazat pe teorie. Trebuie să se reformeze, să se bazeze pe lucruri concrete și pe cerințele pieței. Suntem un popor cu o minte strălucită. Trebuie să căutăm meseriile viitorului și să pregătim tineri în domeniile unde va fi nevoie de ei. Folosim modelul de învățământ dual și așa vom fi în câștig.
🔹Autoritățile ilfovene anunță că au făcut demersuri pentru dual și anul trecut: dezbateri cu firme, discuții cu elevi și profesori, chiar și o vizită la Școala Profesională Germană „Kronstadt” din Brașov – model de bune practici pentru dual. Cu toate acestea, în prezent avem doar trei clase de dual în județ. Adică în jur de 80 de elevi.
🔹Provocarea este ca până la toamnă să fie înlăturate reticențele părinților și ale profesorilor – să nu mai vadă dualul ca pe un învățământ de mâna a doua. Iar firmele să înțeleagă că nu ies în pierdere, chiar dacă vor plăti câte 400 de lei lunar bursă pentru fiecare elev pe care îl susțin. Câștigă, în schimb, forță de muncă disponibilă și bine pregătită.
