Un loc… de poveste, care întrece vremurile: Monumentul și fântâna Luigi Cazzavillan au fost construite în anul 1905 de sculptorul Filip Marin (1865-1928), profesor la acea vreme la Școala de Arte Frumoase din București. Scuarul a avut configurație în manieră italiană, cu trasee geometrice, cu alei circulare și accese pe diagonală, străjuite de arbori columnari. Întreg ansamblul, împreună cu fronturile clădirilor din jur, este reprezentativ pentru Bucureștii începutului de secol. Puțini știu, însă, că imediat după inaugurare, monumentul a fost apreciat de reputatul Frédéric Damé ca unul dintre reperele notabile din oraș.
***Frédéric Damé (n. 1849, Tonnerre; d. 1907, București) a fost un ziarist, istoric, filolog și traducător francez stabilit în România.
Născut la Tonnerre (Yonne), într-o renumită zonă viticolă din Burgundia, a studiat dreptul la Paris. Împreună cu prietenul său român, Bonifaciu Florescu, a înființat un jurnal efemer, l’Avenir litteraire, philosophique, scientifique care a apărut în două rânduri, în noiembrie-decembrie 1868 și in decembrie 1869 – ianuarie 1870. Mai apoi a scris rubrica de critică de teatru și muzică a revistei Revue populaire de Paris a lui Louise Bader.
A mai colaborat, între altele, cu Le Figaro și a fost redactor la Le Corsaire, unde scria și Baudelaire. Ulterior, împreună cu criticul Alfred Sercos, a condus revista La Jeunesse.
Prieten din tinerețe al poetului Lautréamont (1846-1870), acesta i-a dedicat lui și lui Sercos, volumul „Poésies”, apărut în 1870.
Sora lui Damé s-a măritat cu avocatul român Polizu, ceea ce a constituit un factor în hotărârea de a veni în România.
În anul 1872, Frédéric Damé s-a stabilit definitiv în România, unde s-a căsătorit, fiind colaborator al publicistului Ulysse de Marsilla
***Luigi Cazzavillan (n. 1852, Arzignano, Italia – d. 24 decembrie 1903 stil vechi / 6 ianuarie 1904 stil nou, București) a fost un ziarist român de origine italiană, care în anul 1884 a fondat ziarul Universul.
După ce a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în armata franceza și în Legiunea italiană, a venit în România în 1877, în calitate de corespondent de război al unor ziare italiene.
După ce s-a stabilit în România, a lucrat un timp ca profesor de limba italiană la liceele „Sfântul Sava” și „Matei Basarab” din București și a fondat Școala italiană. Și-a continuat activitatea ziaristică editând, în 1880, ziarele Frăția româno-italiană și Tezaurul familiei. În 1884 a fondat ziarul Universul, publicație cu mare renume și tiraj în epocă, un cotidian modern, care era neangajat politic în timpul vieții lui Cazzavillan.
Tot în anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat (iunie-septembrie 1884 și 5 noiembrie 1897-15 noiembrie 1916), precursorul revistei Știință și Tehnică. Revista conținea articole sau comentarii științifice, biografii sau sfaturi și rețete practice, fiind considerată a fi „Cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspîndirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”.
Foto: Facebook / Clotilde Armand, Wikipedia.org
