„Bună ziua tuturor! Poate că nu ar fi existat zi mai potrivită decât ziua de astăzi, pentru că este Ziua Internațională a Pădurilor și am aprobat în Guvernul României proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat prim-ministrului și acesta a fost de acord cu o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României.

Așa cum bine spuneați mai devreme, este primul Cod Silvic din 2008 și până astăzi, este scris de la zero și este născut într-un context firesc. Pentru că am aprobat în anul 2022 Strategia Naţională pentru Păduri, mai exact Strategia Națională pentru Păduri 2030 și un al doilea pas al acestei întregi situații a fost elaborarea noului Cod Silvic. Aş mai spune că elaborarea proiectului de lege a fost finanțată din PNRR, că ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, că răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la pădurile țării și că asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în materie. În a doua jumătate a anului trecut, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor am organizat foarte multe dezbateri publice pentru acest proiect de act normativ. Au participat atunci asociațiile profesionale din silvicultură, industria de exploatare și de prelucrare a lemnului, industria mobilei – e foarte important-, reprezentanți ai societății civile, și, pentru prima oară în istoria Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, au participat și persoane fizice. Oamenii au venit pur și simplu la aceste dezbateri și au exprimat punctul lor de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Asta ne spune că avem astăzi un proiect de lege matur, care ține cont de nevoile proprietarilor de păduri, fie că discutăm despre marii proprietari de pădure, dar mai ales gândindu-ne la micii proprietari, pentru că România are această particularitate, ține cont de provocările ocoalelor silvice sau de dificultățile firmelor care exploatează masă lemnoasă. Profit de această ocazie să mulțumesc tuturor specialiștilor care au lucrat la acest act normativ. Mă refer aici la cele două universități de tradiție în silvicultura românească: Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Ștefan cel Mare din Timișoara. În același timp, mulțumesc și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, pentru că acești specialiști au lucrat la acest proiect de lege, iar astăzi avem o variantă acceptată nu doar de către dânșii, dar mai ales avizată de aproape toate ministerele din Guvernul României. Le mulțumesc, de asemenea, colegilor din minister, colegilor din ministerele avizatoare. Au fost sute, poate chiar mii de ore de muncă la acest nou cod silvic pe care Guvernul României l-a adoptat astăzi ca proiect de lege și sunt convins că toată această muncă a meritat, că e în folosul pădurii din România și este în folosul oamenilor. Suntem preocupați din ce în ce mai mult de gestionarea efectelor schimbărilor climatice, iar pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea acestor efecte devastatoare pe care le știm. Fie vara, când traversăm zile în șir de cod roșu de caniculă, fie toamna, când avem inundații sau alte fenomene meteo extreme. Mereu ne uităm prima oară spre păduri când ne gândim la combaterea acestor schimbări climatice. Dacă îmi permiteți, o să vă comunic câteva dintre cele mai importante prevederi pe care noul cod silvic le are. În primul rând, tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Dacă până acum erau interzise doar în parcurile naționale, vom extinde această interdicție și în parcurile naturale și în toate siturile Natura 2000. Discutăm de peste 5,5 milioane de hectare, din care mai mult de jumătate e pădure. Totodată, codul silvic, în forma propusă, va permite statului român să intervină și să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite și unde au fost abandonate de către proprietari. Există numeroase astfel de situații în România.

Vom interveni și vom planta pe acele terenuri. Totodată, stabilim cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, fie că discutăm despre imagini satelitare, despre monitorizarea video a drumurilor de acces în pădure. Creăm astfel premisa unor unei gest gestiuni digitalizate. Totodată, un element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2, ori de câte ori ne confruntăm cu situații legate de furtul de masă lemnoase, furtul de pădure, să vorbim pe românește; la fel ca atunci când rămâi fără permis, în cazul șoferilor care sunt în stare de ebrietate, exact așa vom lua dreptul de a intra în SUMAL celor care nu respectă legea. Că o vom face pentru o lună, pentru trei luni sau pentru totdeauna, în funcție de gravitatea situației.

Totodată, dăm dreptul proprietarilor de pădure – proprietarilor privați sau de stat – la soluții alternative de pază: structuri specializate, pază în regim propriu, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege. Reglementăm comunitățile dependente de produsele pădurii.

Totodată, introducem în noul cod silvic termenul de folosință agrosilvică, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Apare Consiliul Național al Silviculturii, o organizație profesională care reunește toate organizațiile de profil din domeniu. Toţi proprietarii de pădure vor fi incluși într-un registru forestier național. De asemenea, un lucru pe care vreau să-l precizez este faptul că toți românii se vor putea bucura în continuare de pădurile noastre, aceștia având dreptul să se plimbe în orice pădure doresc.

Aș mai adăuga un singur lucru, deși nu are legătură cu acest proiect de cod silvic, aș mai adăuga totuși faptul că în luna februarie am depus, alături de alți colegi din parlament, niște amendamente la actualul cod silvic prin care am rezolvat o serie de probleme ale românilor, semnalate în mai multe județe, mai ales în județul Bacău, de unde și eu sunt, respectiv situația acelor moştenitori de pădure care nu au o dezbatere a succesiunii făcută în fața unui notar și care nu pot beneficia de propria pădure. Ne aflăm în situația în care un moștenitor, deși plătea impozit pe acea suprafață, plătea pază la ocolul silvic, atunci când ar fi vrut să-și ia 5m³ la hectar din propria pădure ar fi fost pus în situația în care pădurarul nu putea marca acei arbori. Este o situație pe care am rezolvat-o prin acea inițiativă legislativă, care a fost deja votată de către plenul Camerei Deputaților, motiv pentru care putem să spunem că această chestiune este rezolvată. Un alt lucru la care m-aș referi este legat de publicarea în Monitorul Oficial a amenajamentelor silvice. Nu doar faptul că ne lua ore sau zile întregi să ștampilăm miile de pagini ale amenajamentelor, nu doar că eram nevoiți să plătim 3 lei pentru fiecare pagină publicată în Monitor și de multe ori aceste menajamente au sute sau poate mii de pagini, dar ne aflăm în situația în care Monitorul Oficial nu putea publica fizic, nu puteau publica mai mult de patru-cinci amenajamente pe săptămână și proprietarii de pădure stăteau, așteptau săptămâni sau luni în șir pentru a-și putea exploata propriile suprafețe. Este o chestiune pe care am reglementat-o. Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării lui prin ordin de ministru și bineînțeles că respectăm și principiul transparenței, și publicăm pe pagina instituției toate aceste amenajamente, cu toate informațiile care ar putea să fie de interes pentru publicul larg”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet azi, după ședința de Guvern.

foto: Sergiu Olteanu, meteorolog la Stația Meteo de la Vf Omu