NU. NU A FOST O LEGENDĂ spusă șoptit., așa cum ne-o spuneau nouă, celor din „Regat”, bătrânii și, arareori… doamna învățătoare, „pe șoptite”, în vremurile de dinainte de 1989. A fost un țăran. Un „țăran absolut”, un cioban înțelept de pe meleagul binecuvântat al satelor din poala Făgărașilor. A fost, poate cel mai profund și cel mai tenace ambasador al neamului: BADEA CÂRȚAN.

Azi, la 109 ani de la trecerea sa la cele veșnice… cin își mai amintește de acest EROU?!?

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n.24 ianuarie 1849,Cârțișoara, județul Sibiu – d.7 august 1911), a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Ardeal, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Romapentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara, localitatea sa natală, deține obiecte care i-au aparținut. La Bistrița se afla statuia sa, care reproduce omul, dar și bățul/toiagul său faimos.

În anul 1864, a trecut cu turma, pe munte, ilegal, granița dintre Imperiul Austro-Ungar și România, pentru a vedea țara în care auzise că trăiesc frații săi români, liberi de orice stăpânire străină.

În 23 mai 1867 și-a luat cele 40 de oi ce-i reveneau drept moștenire de pe urma tatălui și, cu ajutorul unui oarecare Ion Cotigă, un intelectual brașovean care devenise cioban din proprie inițiativă, trece cu turma în România. Cotigă îl învață pe tânăr puțină istorie a românilor, câte ceva despre filosofi, apoi îl ajută să învețe să scrie și să citească, fiind cel care a influențat devenirea ulterioară a tânărului Cârțan.

Foto 2: Badea Cârțan, lângă Columna lui Traian.

Foto 4:  În septembrie şi octombrie 1899 la Roma s-a ţinut cel de-al XII-lea Congres de istorie al orientaliştilor, având 700 de delegaţi din 40 ţări, printre care şi România, delegaţia română fiind condusă de V. A. Urechia. La acest congres a apărut, din proprie iniţiativă, şi badea Cârţan. Profesorul Angelo Gubernatis a propus ca badea Cârţan să fie cel care va depune coroana de lauri din partea membrilor congresului, la Columna lui Traian. Despre eveniment s-a scris în ziarele italiene: „o voce puternică se auzea strigând: să trăiască mama Roma. Acest strigăt ieșea din pieptul lui George Cârţan, venit la Roma, precum se știe, în portul lui național, de cioban român”.
In imagine o secție a Congresului Orientaliștilor. În centrul V.A.Urechia și contele Angelo de Gubernatis. Intre ei, o coroană de lauri din bronz și documente ce au fost îngropate la baza Columnei lui Traian. În planul îndepărtat Badea Cârțan în costum național.

foto: Dosare Secrete/Facebook