Reprezentanții Sindicatului EUROPOL au avut o discuție consistentă cu echipa ministrului Justiției, Stelian Ion, cu privire la structurile Poliției Judiciare și cum sunt organizate la acest moment în interiorul Ministerului Afacerilor Interne. În considerarea obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare al actualului Executiv, ministrul Justiției și-a asumat și eficientizarea activității de urmărire penală prin crearea unor condiții care să permită o colaborare mai strânsă între polițist și procuror, dar și eliminarea vulnerabilităților existente cu privire la imixtiunea unor terți în actele de urmărire penală.
Acest obiectiv, descris generic la momentul prezentării programului de guvernare, începe să prindă contur, fiind acordat un interes crescut din partea echipei de conducere a Ministerului Justiției pentru documentarea acestei probleme și identificarea celor mai bune soluții pentru ca statul să poată combate eficient marea criminalitate.
Potrivit unui comunicat transmis de reprezentanții Sindicatului EUROPOL, în cadrul discuțiilor purtate de reprezentanții Sindicatului EUROPOL, a fost prezentată o radiografie a modului în care polițiștii din cadrul structurilor de poliție judiciară își desfășoară activitatea în zona de cercetare penală. De asemenea, am indicat punctual contextul de ansamblu existent la nivelul MAI:
- Având în vedere dubla subordonare, procuror/șefi profesionali, polițiștii sunt puși în situația vulnerabilă prin care procurorul le solicită să îndeplinească activități în dosarele penale, cu termene clare, fără să îi intereseze de celelalte sarcini specifice de poliție, iar șefii profesionali utilizează personalul structurilor de poliție judiciară în diferite alte activități date în competența Poliției Române, fără să țină cont de activitățile de urmărire penale stabilite de procuror. Iar în final, dacă polițistul refuză îndeplinirea unor sarcini sau întârzie în executarea lor, indiferent dacă sunt cele din activitatea de urmărire penală sau din cele specifice muncii de poliție, ajunge să fie cercetat disciplinar de șefii profesionali sau sancționat cu amendă judiciară de procuror.
- Lipsa de implicare a persoanelor cu funcții de conducere pentru gestionarea eficientă a dosarelor aflate în lucru la nivelul unităților de poliție. În acest sens am invocat lipsa unui standard pe volumul de muncă și a unor proceduri clare după care polițistului să acționeze. Avem unități unde încărcătura este de 700-1000 de dosare penale per polițist, iar în alte structuri există doar 20-50 dosare penale per polițist. De asemenea, nu sunt stabilite criterii care să permită polițistului să acorde o mai mare atenție cauzelor mai importante (complexitate, prejudiciu, impact social etc), stabilindu-se generic, ca și cutumă, că dosarele penale cele mai vechi să aibă prioritate față de dosare înregistrate recent, pierzându-se astfel momentul operativ, imediat de după comiterea faptei, când autorii pot să fie prinși sau prejudiciile recuperate. De aici și nemulțumirea generalizată la nivelul societății cu privire la lipsa celerității soluționării unor dosare penale cu autori cunoscuți.
- Lipsa totală de implicare a conducerii MAI și a Poliției Române cu privire la asigurarea cadrului adecvat pentru formarea profesională și specializarea polițiștilor din cadrul structurilor poliției judiciare. Tendința din ultimii ani a fost de a evita specializarea polițiștilor pe anumite linii de muncă, tocmai pentru ca personalul să poată fi folosit mult mai ușor, pe orice linie de muncă, în funcție de necesitățile instituției. Inclusiv în privința agenților care promovează școlile de poliție, unde parcurg întreaga materie specifică în 6 luni (ceea ce un student la Academia de Poliție parcurge în 4 ani), aceștia sunt numiți direct în structurile poliției judiciare, și li se pun în brațe dosarele penale, fără ca ulterior să beneficieze de pregătire corespunzătoare. De aici și nenumăratele cazuri în care dosarele penale sunt instrumentate în mod deficitar, lucru care generează neîncredere în actul de justiție.
- Existența unor imixtiuni mai mult sau mai puțin formalizate în activitatea de urmărire penală a polițiștilor. Nu de puține ori am asistat la situații în care șefii profesionali ai polițiștilor au avut acces sau au cerut informații din dosarele penale sau au influențat activitatea polițiștilor cu privire la actele de urmărire penală. Cel mai relevant exemplu este acțiunea de amploare din anul 2020, numită de ministrul Marcel Vela ca fiind Ziua „Z”, când de la nivelul conducerii politice a MAI, șefii au primit ordin să sincronizeze activitățile de urmărire penală din dosare aflate în lucru, într-o singură zi, pentru a exploata electoral activitatea desfășurată de polițiștii din structurile poliției judiciare în dosarele penale aflate în lucru. Tot în acest sens este și exemplul privind obligația polițiștilor de a „raporta” în prealabil perchezițiile pe care urmează să le execute în dosarele penale sau de a introduce în baza de date SNRI (sistemul național de raportate a incidentelor), care inițial a fost creat doar pentru activitățile din teren a dispozitivului de ordine publică, orice activitate de urmărire penală efectuată, cu indicarea numelui și a calității persoanei audiate. Nerespectarea obligației de raportare prealabilă a perchezițiilor a fost invocată și în cazul întâlnirii din biserică cu clanul Duduienilor a șefului Poliției Române, chestorul Vasilescu, când s-au efectuat percheziții de către Adjunctul Poliției Capitalei, cms. șef Radu Gavriș, și se presupune că s-ar fi ridicat imaginile video apărute în presă care au devoalat acel episod ce a creat o revoltă în societate.
Ministrul Iustiției, Stelian Ion, a apreciat importanța acestor date în contextul dezbaterilor existente la acest moment cu privire la intențiile ministerului de eficientizare a relației dintre procuror-polițist în beneficiul activității de urmărire penală. De asemenea, ministrul ne-a precizat că există mai multe variante de lucru pe acest subiect, pe care le va prezenta după o analiză aprofundată. Scopul final însă, este de a asigura polițiștilor din structurile poliției judiciare un cadru adecvat în care aceștia să-și desfășoare activitatea, să răspundă exclusiv procurorului, iar munca lor să fie apreciată la adevărata valoare.
În perioada imediat următoare, reprezentanții Sindicatului EUROPOL vor demara o serie de consultări (inclusiv sondaje de opinie) și dezbateri la nivelul unităților din țară, cu polițiștii din structurile poliției judiciare, pentru a-i implica în propunerile pe care dorim să le avansăm în cel mai scurt timp, atât Ministerului Afacerilor Interne cât și Ministerului Justiției.
Apreciem sincer deschiderea manifestată de ministru Stelian Ion, care a fost interesat să afle punctul de vedere al polițiștilor din cadrul poliției judiciare, manifestând disponibilitate pentru ca obiectul asumat de dumnealui în programul de guvernare să contribuie la asigurarea eficienței actului de urmărire penală, să conducă la celeritatea soluționării dosarelor penale și implicit la creșterea încrederii societății în actul de justiție”, informează polițiștii.
sursa foto: Sindicatul EUROPOL