O analiză care merită luată în seamă, din partea viceguvernatorului BNR, Leonardo Badea: „Ultimii ani au reprezentat o perioadă complicată, în multe privințe, iar acest lucru a fost și continuă să fie resimțit la toate nivelurile societății. Din punct de vedere economic, am parcurs multe transformări, am reușit să evităm o serie de pericole importante și am fructificat unele oportunități, chiar dacă poate nu în aceeași măsură pe cât ne-am fi dorit sau pe cât ar fi fost posibil într-o situație mai puțin nefavorabilă.
Dinamica transformărilor și a provocărilor economice și sociale rămâne însă foarte accelerată, iar modul în care continuăm să răspundem acestora prin acțiuni pe termen scurt și demersuri strategice pe termen lung menține un impact considerabil asupra dezvoltării viitoare.
Tocmai de aceea, este important să nu pierdem din vedere faptul că orice perioadă de transformare și provocări structurale comportă și oportunități de dezvoltare și îmbunătățire. Acest lucru este știut, dar uneori nu se regăsește suficient în abordările politicilor structurale. De asemenea, este util să nu uităm să profităm cât mai bine de avansul important din perioadele anterioare, pentru că, în pofida faptului că multe lucruri nu sunt încă la nivelul pe care ni-l dorim, economia României a progresat foarte mult în ultimii 20 de ani. Nu o arată doar indicatorii; este vizibil în multe ipostaze și este confirmat în discuțiile cu investitorii străini și cu experții cu care colaborăm în relațiile internaționale.
Pentru că România este o parte integrată indisolubil a Uniunii Europene, multe dintre tendințele pe care le observăm pe plan local sunt efecte directe sau indirecte ale unor trenduri mai ample ale economiei europene și mondiale pe care le resimțim simultan cu partenerii noștri europeni. Totodată, preocupările și eforturile comune ale Uniunii sunt adesea oportunități pentru România de a-și exploata avantajele și potențialul în vederea dezvoltării și menținerii unui ritm ridicat de convergență, cu beneficii pentru economie și societate.
Din această perspectivă, provocările cu care se confruntă economia UE, evidențiate o dată în plus în raportul prezentat de Mario Draghi, merită să fie avute în vedere în efortul periodic de reevaluare a politicilor structurale și a planurilor strategice ale României privind dezvoltarea economică. Este util să reamintim că reputatul economist italian a fost, pe rând, director executiv al Băncii Mondiale, vicepreședinte pentru Europa al Goldman Sachs, guvernator al Băncii Italiei, președinte al Băncii Centrale Europene și prim-ministru al Italiei, acumulând o experiență și o influență profesională ce conferă o greutate aparte concluziilor pe care le formulează în raportul recent publicat. Chiar dacă anumite propuneri ale sale nu au generat unanimități, cred că este destul de probabil ca de o bună parte dintre recomandările raportului să se țină seama în modul în care va fi gestionată continuitatea strategiilor economice de către reprezentanții nou-aleși ai forurilor europene.
De altfel, nu ne aflăm în fața primului demers de analiză a decalajelor de dezvoltare și competitivitate cu care se confruntă UE în raport cu alte blocuri economice. Chiar în luna aprilie, un alt fost premier italian, Enrico Letta, a realizat un raport privind viitorul pieței unice și nevoia adaptării la provocările globale. Una dintre recomandările sale cheie era introducerea unei „a cincea libertăți” în UE, privind libera circulație a cunoștințelor și inovației precum și sprijinirea educației. Scopul asociat acestei propuneri era de a consolida infrastructura tehnologică și de cercetare, precum și de a elimina barierele în calea schimbului transfrontalier de cunoștințe. Încă de la acel moment, se acordă multă importanță mobilizării economiilor, promovării investițiilor, tranziției digitale și integrării în continuare a cadrelor de reglementare aferente acestor domenii. Un element aparte ce se desprindea din Raportul Letta era propunerea de intensificare a cooperării transatlantice și chiar de realizare a unei „piețe unice transatlantice”.
Revenind la Raportul Draghi, acesta este centrat pe ideea de recuperare a decalajului de competitivitate constatat în raport cu două zone economice cheie relevante pentru Europa pe piețele internaționale de bunuri și servicii, respectiv Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză. Relevante pentru România sunt însă, în special, căile și acțiunile care sunt propuse pentru atingerea acestui obiectiv, dintre care merită amintite: îmbunătățirea productivității (inclusiv prin digitalizare și fructificarea avantajelor oferite de AI), sporirea investițiilor (în special în tehnologii și mijloace de producție), revizuirea mecanismelor pieței energiei, reducerea fragmentării pieței unice, utilizarea mai eficientă a resurselor și reducerea dependențelor externe, mai multă suplețe și armonizare a cadrului de reglementare, precum și simplificarea cadrului de decizie și coordonare europeană”.
Aflați toate detaliile AICI.