O imagine cât o poveste: „Lăptarul”. Pe la 1933, în București.
Nicu Alexandru Apostolescu: Până prin 1960, lăptarul trecea de cel puțin trei ori pe săptămână pe strada noastră. Am crescut cu acele produse nepasteurizate, fără să mă îmbolnăvesc vreodată.
Oameni și amintiri. Lăptarul era parte din cotidian. Din plăcerea de a bea dimineața, laptele cald, în minte cu imaginea blidelor și a butelcilor aduse de lăptar la prima oră. Și era lapte, neică, de se făcea smântână din el, ori lapte cu hâltoace (lapte bătut)!
, nespus de bun la gust, ca sufletul celei/celei ce-l mulgea, îl strecura și îl punea în bidon. Și n-auzeai că s-a îmbolnăvit careva!
Sursa foto: Eroiiromanieichic