„Lacul lebedelor”, considerat CAPODOPERA baletului clasic, vă așteaptă la Opera Națională Bucureștipe 2 aprilie și, respectiv, pe 30 mai, de la ora 18.30.
Libretul baletului (în 4 acte) este unul dintre cele mai cunoscute și a fost pus în scenă pentru prima dată în 1877 în Moscova la renumitul Teatru Bolșoi, coregraf fiind Julius Reisinger, având ca sursă de inspirație o veche legendă rusă (după alții, o legendă germană, dacă judecăm după numele personajelor principale: Siegfried, Odette – Odillia, Rotbart ș.a.) și a corespuns pretențiiilor compozitorului rus. Paradoxal nu a fost primit foarte bine pe moment. Totuși, în 15 ianuarie 1895, cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov a avut un succes enorm la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg. Marius Petipa s-a ocupat de primul și al treilea act (de la castel), iar Lev Ivanov de al doilea și ultimul act (actele de la lac). Între timp, textul a fost de mai multe ori transcris și modificat, astfel că unele versiuni au un final diferit față de cel original.
Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, se poate întâlni în basmele mai multor popoare.
Sinopsis
Partea I
În grădina palatului, în timpul petrecerii oferite în cinstea aniversării sale, prinţul Siegfried citeşte o carte. Este povestea „Lacul lebedelor”. Regina mamă îl roagă să lase cartea deoparte şi să se distreze alături de invitaţii săi. Printre ei se află Beno, prietenul din copilărie al lui Siegfried, însoţit de două tinere, care doresc să se prezinte sărbătoritului. Beno reuşeşte să-l atragă pe Siegfried în atmosfera de petrecere de la palat.
Regina mamă şi prinţul deschid balul cu un vals. Majordomul anunţă sosirea unei tinere prinţese, pe care regina o prezintă întregii asistenţe ca viitoare soţie a lui Siegfried, care, urmând să preia tronul, trebuie să îşi aleagă o soţie. Ruşinat, acesta refuză propunerea mamei sale, iar pretendenta şi părinţii acesteia pleacă ofensaţi de atitudinea lui, urmaţi de regină. La lăsarea serii, înaintea ultimelor urări, pentru a destinde atmosfera, Beno propune un nou dans.
Oaspeţii părăsesc palatul, iar Beno nu reuşeşte să-l convingă pe Siegfried să continue petrecerea. Prinţul, cuprins de tristeţe, doreşte singurătate şi să-şi continue lectura. Aţipind, el pătrunde în lumea viselor, unde îl cunoaşte pe vrăjitorul Deirfgeis, plăsmuirea negativă a propriului ego. Acesta îl poartă pe Siegfried pe un tărâm fantastic, unde trăiesc fete transformate de vrăjitor în lebede.
Prin puterea ce o deţine, Deirfgeis i-o arată pe Odette, prinţesa-lebădă.
Siegfried se îndrăgosteşte imediat de ea. La început speriată, fata-lebădă îi prezintă tristul său destin: ea şi însoţitoarele sale, transformate în lebede, se află în puterea lui Deirfgeis, iar vraja nu poate fi risipită decât de un jurământ de iubire sincer.
Siegfried îi declară dragostea eternă, dar Odette se teme că el nu-şi va putea ţine jurământul, iar ea va fi de-a pururi sub puterea malefică, deoarece numai un bărbat incapabil de a trăda iubirea va putea să rupă vraja. Cu toate acestea, Siegfried îi jură încă o dată Odettei dragoste veşnică şi o invită la petrecerea organizată de Regină la palat. Odette crede că nu va putea veni, din cauza înfăţişării ei de lebădă, dar îi promite că va zbura deasupra palatului. Prinţul o asigură din nou de iubirea lui. Lebedele, împreună cu Odette îşi iau zborul, iar Deirfgeis redevine alter ego-ul lui Siegfried.
Partea a II-a
Siegfried îşi continuă călătoria în lumea viselor care îl transportă chiar la palat, la petrecerea Reginei. Aici sosesc invitaţi din lumea întreagă şi sunt prezentate patru pretendente, din Ungaria, Spania, Italia şi Polonia. Toţi participanţii apar sub formă de păsări, Beno fiind întruchipat drept un papagal care animă petrecerea. După dansurile specifice fiecărei ţări, Siegfried valsează cu fiecare pretendentă, dar gândurile sunt purtate tot către iubita sa, prinţesa-lebădă Odette. Regina îi cere să îşi aleagă soţia dintre cele patru tinere, dar Siegfried refuză din nou să asculte de sfatul mamei sale.
Deodată, se anunţă sosirea la palat a unui nou oaspete. Este Deirfgeis, vrăjitorul, care însoţeşte o prinţesă înveşmântată în negru, pe nume Odile. Odile seamănă izbitor însă cu frumoasa Odette, căreia Deirfgeis i-a împrumutat, printr-o vrajă chipul, pentru a-l păcăli pe prinţ.
Siegfried, înşelat de imaginea tinerei, o prezintă curtenilor şi mamei sale ca pe viitoarea sa soţie. Oaspeţii dispar. Rămân doar Deirfgeis şi Regina-mamă, sub forma unei bufniţe roşii. Ei se lasă prinşi în vârtejul amorului şi al seducţiei, trupurile celor doi împletindu-se într-un dans senzual.
Siegfried şi Odile se pregătesc de fastuoasa ceremonie de nuntă şi încoronare. În timpul pregătirilor, însă, Deirfgeis le arată tuturor adevărata identitate a Odilei, lebăda neagră, în timp ce prinţesa-lebădă Odette, trece în zbor, plângându-şi disperată soarta şi trădarea iubitului ei.
Deirfgeis şi Odile fug, iar Siegfried îşi dă seama abia acum că a încălcat promisiunea de iubire eternă declarată Odettei, condamnând-o astfel să rămână pe vecie sub vraja lui Deirfgeis.
Pe malul lacului, lebedele aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea Odettei, singura care le poate salva de blestem. Prinţesa-lebădă ajunge sfâşiată de durere şi le povesteşte despre trădarea lui Siegfried. Alături de Odette, lebedele îşi plâng destinul.
Deirfgeis, bucuros de izbânda sa, se întoarce la sărmanele lebede pentru a-şi hrăni orgoliul, terorizând sufletele osândite. El ştie că Siegfried urmează să vină pentru a-şi cere iertare şi tocmai de aceea îl aşteaptă pentru a-i da lovitura de graţie. Prinţul ajunge la locul unde se află lebedele, în căutarea iubitei lui, ascunsă de prietenele sale. Îndurerat şi cu inima sfâşiată de tristeţe, el cade la pământ. Lebedele se pregătesc să-şi ia zborul, numai Odette nu poate să se desprindă de iubitul ei. Îl iartă şi hotărăşte să înfrunte alături de el destinul potrivnic.
Geniul malefic întruchipat de Deirfgeis provoacă o furtună teribilă pentru a-i omorî pe cei doi iubiţi. În momentul în care soarta lor pare a fi hotărâtă, fiind gata să fie înghiţi de valurile furioase, Siegfried se trezeşte din Vis… Da, totul a fost un vis, o plăsmuire a propriei imaginaţii, iar prinţul va trebui, în continuare, să îşi caute şi să îşi găsească dragostea adevărată.
Distribuție:
Dirijor: Iurie Florea
Odette/Odile:
Greta Niță
Siegfried:
Robert Enache
Regina:
Lorena Negrea
Deirfgeis:
Ovidiu-Matei Iancu
Beno:
Stefano Nappo
Prietenii lui Beno:
Ada González, Remi Tomioka, Oscar Ward
Patru lebede mari:
Raquel Gil, Margaux Chesnais, Marina Gaspar – debut, Kana Yamaguchi
Patru lebede mici:
Remi Tomioka, Kana Arai, Ada González, Diana Gal
Mireasă ceardaș:
Diane Saller – debut
Mireasă dans spaniol:
Raquel Gil
Mireasă dans napolitan:
Ada González
Mireasă mazurca:
Kana Yamaguchi
și Ansamblul de Balet al Operei Naționale București
* Instituția își rezervă dreptul de a aduce modificări în distribuțiile spectacolelor în cazul în care situația le impune.