BUSINESS Magazin a lansat în 2014 prima ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprindea proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială. Tot atunci, a organizat şi primul eveniment dedicat inovaţiei. Echipa din acel an sublinia că „Inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare”. Am continuat, aşadar, demersul de a căuta inovaţia din mediul privat românesc, an de an. A trecut însă mai bine de un deceniu de atunci, tehnologia a evoluat, facem lucruri pe care nici nu ni le imaginam în trecut (vorbim, de pildă, cu asistenţi AI inclusiv când vine vorba de liste de cumpărături, ceea ce părea SF), însă poziţia noastră în clasament este în continuare ultima. În 2014, România era în categoria „Modest Innovators” în cadrul Innovation Union Scoreboard (precursor al European Innovation Scoreboard) şi avea o performanţă „foarte sub media UE”. În prezent, conform EIS 2025, România este în categoria „Emerging Innovators” şi performează la 37,7 % din media UE. Bulgaria se află în aceeaşi categorie, în timp ce Grecia sau Polonia sunt deja în categoria „Moderate Innovators” – adică au depăşit pragul de 70% din media UE şi au făcut progrese mai accelerate în ultimul deceniu.
La polul superior, Suedia, Danemarca şi Finlanda se află în categoria „Innovation Leaders” (lideri ai inovării), depăşind 120% din media UE şi dominând constant clasamentul european. Ce înseamnă însă în economie această poziţie în clasament şi ce se ascunde în spatele acestor procente?
Citeste articolul complet pe Business Magazin.