Arta. Arta noastră autentică, încărcată de simboluri și animată de trăirile Măriei Sale, Țăranul român, a cucerit America.

➡️La 5 mai 1959 a avut loc vernisajul oficial al Expoziţiei de Artă Populară Românească la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, Statele Unite ale Americii. A fost prima expoziţie prezentată de România în Statele Unite ale Americii după al Doilea Război Mondial.
➡️Expoziţia românească a fost organizată la paritate cu expoziţia americană de arhitectură „Built in USA” prezentată în România în perioada ianuarie-martie 1958. Iniţial, expoziţia românească trebuia să fie prezentată în SUA tot în cursul anului 1958, însă, din motive logistice, autorităţile române au reuşit să o organizeze în 1959.
➡️ potrivit documentelor păstrate la ArhiveleDiplomatice al Ministerului Afacerilor Externe, vernisajul din 5 mai 1959 a fost aranjat special pentru oficialităţi şi reprezentanţi ai presei americane. Au fost prezente în jur de 200 de persoane: membri ai corpului diplomatic, delegaţi din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, invitaţi speciali şi reprezentanţi ai Muzeului American de Istorie Naturală din New York, promotori culturali, artişti, sculptori ş.a. Cu această ocazie, au rostit discursuri: E. Allan Lightner Jr., Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Afaceri Publice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Harry L. Shapiro, Directorul Departamentului de Antropologie din cadrul Muzeului American de Istorie Naturală din New York, James O’Brien, Consilier al Primarului New York-ului, şi Silviu Brucan, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii.
➡️Demn de știut, expoziţia a fost deschisă, în mod gratuit, pentru publiculul interesat în perioada 6 mai – 19 iulie 1959. Cei care au vizitat expoziţia au putut admira costume populare româneşti, obiecte de ceramică românească, sculpturi de lemn, instrumente muzicale, covoare, ţesături, obiecte din piele etc. De asemenea, expoziţia a inclus mai multe panouri: cu date geografice şi economice despre România, cu fotografii despre arhitectura românească veche sau cu vederi din turneele întreprinse în străinătate de ansamblurile româneşti de dansuri şi cântece populare. Totodată, a fost aranjat şi un stand cu cărţi/publicaţii de specialitate (artă populară românească), discuri cu muzică populară românească şi serii filatelice dedicate artei populare româneşti. Expoziţia a fost vizitată, conform unui raport al Legaţiei României la Washington, de 35.000 – 40.000 persoane.
➡️Ziare americane precum „New York Times”, „New York Herald Tribune” sau „Times” au publicat articole despre vernisajul expoziției. De asemenea, compania „20th Century Fox” a realizat un jurnal cinematografic despre expoziţie care a fost prezentat în cinematografele din SUA, America de Sud şi Europa.
➡️Expoziţia a fost marcată şi de un incident: tăierea stemei/emblemei de pe steagul României expus în spaţiile muzeului. Autorităţile americane au demarat o anchetă, însă nu au identificat persoana responsabilă pentru acest incident şi au concluzionat că acţiunea a fost realizată, cel mai probabil, de un colecţionar de steme naţionale. Oficialii români, atât de la Bucureşti cât şi de la Legaţia de la Washington, au protestat formal fără însă a insista considerând că acest incident nu putea umbri succesul expoziţiei.
➡️Având în vedere contextul epocii, pe lângă acţiunea de promovare culturală a României, autorităţile comuniste de la Bucureşti au utilizat expoziţia şi în scop propagandistic şi pentru promovare politică. Astfel, oficialii români au apreciat că principalul rezultat al expoziţiei a fost cel politic prin prezenţa unui reprezentant al Departamentului de Stat la festivitatea de deschidere, acest lucru marcând o premieră în relaţiile culturale dintre Statele Unite ale Americii şi ţările comuniste. De asemenea, vernisajul expoziţiei a condus la publicarea unor articole favorabile României în preajma desfăşurării protestului anual al diasporei româneşti organizat cu ocazia zilei de 10 mai.
➡️Dincolo de toate valenţele atribuite Expoziţiei de Artă Populară Românească de la New York din 1959, și în pofida antagonismelor dintre cele două țări aflate în plin război rece, misiunea diplomatică a României de la Washington a apreciat pe bună dreptate, într-un raport transmis la Bucureşti, că manifestarea „a marcat un moment important pentru dezvoltarea relaţiilor România – SUA şi constituie o bază pentru dezvoltarea pe mai departe a primelor începuturi de îmbunătăţire a relaţiilor noastre cu SUA”.

*Foto 1: Harry L. Shapiro, Directorul Departamentului de Antropologie din cadrul Muzeului American de Istorie Naturală din New York

*Foto 2: E. Allan Lightner Jr., Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Afaceri Publice din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii

sursa foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe