Microplasticele sunt bucăți minuscule de plastic, care măsoară mai puțin de 5 mm, au dimensiuni atât de mici, încât nu trec în totalitate prin sistemele de filtrare a apei. Astfel, ele ajung să fie impregnate în apa potabilă și în sol, și, în mod inevitabil, în organismul uman, putând cauza boli grave sau dezechilibre hormonale.
Există două tipuri de microplastice: primare și secundare. Microplasticele primare sunt bucăți mici de plastic care au fost create în mod intenționat de producători pentru a fi utilizate în anumite produse. Apoi, microplasticele secundare sunt bucăți cele care rezultă din fragmentarea bucăților mari de plastic prin acțiuni mecanice sau prin procese biologice și chimice ce duc la descompunerea lor în particule aproape invizibile.
Conform unui studiu al Universității Newcastle din Australia se estimează că ajungem să consumăm săptămânal 2000 de particule de microplastic, ce cântăresc 5 g, adică greutatea unui card bancar.
„Foarte multe produse devin microplastice. Nu ne referim astfel doar la ambalaje din plastic sau la pungile menajere, ci și la hainele ce conțin fibre sintetice, la cosmetice, detergenți, produse farmaceutice, toate acestea regăsindu-se în viața noastră de zi cu zi. Mai mult, microplasticele se regăsesc și în aparatele electrice si electronice pe care le folosim în mod curent precum espressorul de cafea, uscătorul de păr, telefoane, încărcătoare, prelungitoare etc.”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice conțin în medie 20% plastic, iar în absența reciclării corespunzătoare o mare parte dintre acestea sunt aruncate la gunoi sau în natură, devenind, în timp, și o sursă de poluare cu microplastice.
“Odată ce se strică ori nu le mai utilizăm, aceste produse, devenite astfel deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri), trebuie să ajungă în centrele de reciclare și nu să fie aruncate la gunoi sau în mediul înconjurător. Pe lângă faptul că includ metale periculoase, DEEE-urile conțin și o cantitate mare de plastic, care, prin spargere si descompunere, se transformă cu timpul în microplastic. Aceste mici particule se infiltrează apoi în sol, în pânza freatică ori în izvoare și râuri și ajung în apa pe care o consumăm ori în marile oceane unde afectează viața marină, iar în cele din urmă chiar și sănătatea noastră”, continuă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
2% din microplastice nu pot fi filtrate
„Până la 98% din microplastic este îndepărtat eficient de stațiile de tratare a apelor uzate. Cu toate acestea, având în vedere cantitatea imensă de plastic consumată zilnic, chiar și doar 2% din totalul microplasticului este încă extrem de problematic. Un studiu din 2016 a stabilit că stațiile de epurare a apelor uzate încă eliberează 4 milioane de particule de microplastic în fiecare zi! În 2014, s-a estimat că în oceane se regăseau aproximativ 270.000 de tone de plastic. După mai bine de 8 ani, cu siguranță această această cifră a crescut îngrijorător de mult”, menționează Cristian Pocol.
Cum afectează microplasticele viața subacvatică și sănătatea oamenilor?
Contaminarea cu microplastice a ecosistemelor acvatic și terestru este, fară doar și poate, o certitudine.
Conform unui studiu publicat în Naresuan University Journal, Thailanda, în cazul animalelor acvatice și a fitoplantonului, microplasticele sunt depozitate în țesuturile peștilor, broaștelor țestoase și a altor specii de animale marine, afectând sistemul respirator, sistemul digestiv, devoltarea embrionilor și rata de reproducere a acestora.
În urma studiilor, s-au descoperit microplastice în stomacul viermilor de pământ, care au ajuns apoi să fie mâncați de găini și, astfel, aceste microplastice ajung inevitabil și în organismul uman. S-au descoperit microplastice și în stomacul păsărilor de apă proaspată și a celor de apă sărată.
În numeroase țări din Europa, Asia și în Statele Unite, au fost raportate microplastice și în diverse feluri de mâncare și băuturi, de la pește în conservă până la miere, sare, zahăr, bere, apa potabilă, apă minerală și apa de la robinet. Dintr-un alt studiu, raportat strict pe Thailanda, reiese că produsele cosmetice precum gelurile de duș, șampoanele și gelurile de curățare a feței contin numeroase microplastice. Doar prin folosirea produselor de îngrijire personală, o persoană poate ingera 2,4 g de plastic pe zi, adică 0,8 kilograme pe an. În multe țări din UE dar și în SUA, brandurile de produse cosmetice au facut deja pași importanți în eliminarea microplasticelor incluse în procesul de fabricație, procentul acestora scăzând cu 97,6%.
Conform unui studiu comandat de World Wildlife Fund se precizează că o persoană consumă în medie 1769 de particule de microplastic săptămânal doar din apa îmbuteliată sau care provine de la robinet. Cantitatea de microplastic este variabilă și poate să se dubleze în anumite țări din Europa, India sau în Statele Unite.
„Estimările ne arată că ajungem să ingerăm, în medie, 20 de grame de microplastic lunar, prin apa contaminată sau prin consumul de pește sau de alte alimente ce conțin microplastic. Efectele asupra sănătății sunt însă foarte grave, microplasticul putând cauza dezechilibre hormonale și metabolice, neurotoxicitate și poate favoriza apariția mai multor tipuri de cancer”, declară reprezentanții Asociației RESPO.
Cum reciclăm corect DEEE-urile care conțin microplastice
Odată ce decidem că nu le mai folosim, produsele devenite deșeuri de echipamente electrice și electronice, care conțin inevitabil și o cantitate mare de plastic, trebuie oferite spre colectare pentru a ajunge în centrele de reciclare specializate. Asociația RESPO DEEE oferă preluare și transport gratuit al acestor deșeuri, direct de la domiciliu sau de la sediul companiilor. Este necesar ca oamenii să comande gratuit online, pe www.respo.ro, sau telefonic la Tel Verde 0900 800 219, recipientele potrivite, precum cutia sau pubelele RESPO, pe care le umplem cu deșeurile pe care dorim să le reciclăm. Când le avem gata, sunăm la același număr de telefon și un colector RESPO va veni să preia gratuit deșeurile și să le transporte spre centrele unde acestea vor fi reciclate corespunzător”, adaugă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.