Se împlinesc 64 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost filosof, sociolog, profesor, preşedinte al Academiei Române, ministru al învăţământului, creator al sociologiei româneşti şi nu în ultimul rând, fondator al Muzeului Naţional al Satului din Capitală: Dimitrie Gusti.
“A fost preocupat de imaginea României dincolo de graniţe şi a contribuit deplin la formarea ei prin participări prestigioase la Expoziţiile Internaţionale de la Barcelona şi Dresda şi Universale de la Paris şi New York. L-a preocupat cooperarea intelectuală internaţională (schimburi intelectuale cu asociaţiile sociologice străine şi cu fundaţiile sociale internaţionale, conferinţe, congrese internaţionale) fiind el însuşi creator de şcoală de nivel european, perfect în acord cu cele mai moderne metode de cercetare de teren.
Marele om de cultură a fost conducător al campaniilor de cercetări monografice, al echipelor studenţeşti ale Fundaţiei Regale “Principele Carol” şi al revistei “Sociologie românească”, a militat pentru cunoaşterea concretă a realităţilor româneşti, că şi pentru ridicarea culturală a satelor cu ajutorul muncii organizate a elitelor culturale, elite care la vremea aceea aveau un contact direct cu lumea rurală şi considerau necesară pentru modernizarea ţării ridicarea intelectuală, morală şi economică a locuitorilor ei. Este un exemplu care ar trebui reconsiderat în condiţiile zilelor noastre când ar trebui să ne amintim că o societate mai bună este una formată din oameni educaţi.”, conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti.
*Dimitrie Gusti a fost fondatorul Școlii Sociologice de la București. El rezumă sistemul său sociologic la câteva enunțuri:
• Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
• Esența societății este voința socială.
• Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o a activitate juridică și de o activitate politică.
• Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric.
• Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale.
• Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.
Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre și manifestări, folosind echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc.

Foto: Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”

Se împlinesc 64 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost filosof, sociolog, profesor, preşedinte al Academiei Române, ministru al învăţământului, creator al sociologiei româneşti şi nu în ultimul rând, fondator al Muzeului Naţional al Satului din Capitală: Dimitrie Gusti.