Global Economic Survey 2023: tendinte in economia globala care vor influenta mediul de afaceri

Comunitatea internațională de afaceri se așteaptă la un an plin de provocări, marcat de tensiuni geopolitice, inflație și, în continuare, provocări la nivelul lanțurilor de aprovizionare, conform sondajului economic Global Economic Survey 2023 (GES 2023) realizat de Asociația Camerelor de Comerț Europene (EUROCHAMBRES), la care a contribuit inclusiv Camera de Comerț și Industrie a României.

Raportul se bazează pe răspunsurile organizațiilor de reprezentarea a mediului de afaceri din țările care însumează aproximativ 70% din totalul PIB-ului global. Această analiză calitativă subliniază printre principalele provocări pentru economia globală în 2023: prezența tensiunilor geopolitice prelungite și instabilitatea. Încetinirea activității economice globale cauzată de pandemia de Covid-19 și agravată de izbucnirea războiului din Ucraina, precum și efectele acestor crize asupra piețelor de energie, determină comunitatea internațională de afaceri să previzioneze un an plin de provocări.

Cele mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Produsul Intern Brut (PIB) real, în 2023, au fost în general mult mai mici decât cele pentru 2022. Aceste previziuni evidențiază provocările cu care continuă să se confrunte companiile, deoarece mai mult de o treime din economia globală s-a contractat în 2022 și este de așteptat ca acest trend să continue și în 2023. Valoarea creșterii economice globale se preconizează că va scădea de la 3,2% în 2022 la 2,7% în 2023, rezultând, astfel, cea mai slabă previziune de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare globale și a perioadei severe a pandemiei.

China a atins, în 2022, cea mai scăzută creștere din ultimele patru decenii, fiind de 3,2%, din cauza frecventelor blocaje în temeiul politicii sale „zero Covid-19”. Pentru 2023, FMI estimează o creștere a PIB-ului real al Chinei de 4,4%, în timp ce Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional a menționat că se așteaptă la o creștere de 5%, pe fondul relaxării restricțiilor legate de pandemie. În SUA previziunile de creștere economică, potrivit FMI, sunt de doar 1%, în timp ce Camera de Comerț a Statelor Unite susține că PIB-ul real va crește cu doar 0,5%.

La nivel european, state precum Bulgaria (3%), România (3,1%) sau Turcia (3%) se declară ușor optimiste în ceea ce privește creșterea economică în 2023, în timp ce așteptările în țări precum Germania sau Marea Britanie sunt destul de pesimiste. Potrivit prognozei oferite de FMI, economia Germaniei se va contracta cu -0,3% în 2023, pe fondul consecințelor produse de războiul din Ucraina și a reducerii semnificative a importurilor de gaze rusești cu efecte directe asupra economiei. Dintre respondenții studiului GES 2023, Marea Britanie se remarcă prin cea mai redusă creștere economică prevăzută pentru 2023, cu doar 0,3%. Potrivit FMI, inflația ridicată din Marea Britanie a redus puterea de cumpărare și a înăsprit politica monetară, influențând astfel cheltuielile consumatorilor și investițiile în afaceri. Nu în ultimul rând, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – Brexitul –  a  avut un impact semnificativ asupra economiei țării. Până în al doilea trimestru al anului 2022, PIB-ul Marii Britanii s-a redus cu 5,5%, investițiile cu 11%, iar comerțul cu bunuri a scăzut cu 7%.

În contextul în care inflația a atins, în 2022, recorduri nemaiîntâlnite de zeci de ani, organizațiile de reprezentare a mediului de afaceri din China, Golful Persic și Asia-Pacific au menționat că nivelul de încredere al companiilor, în 2023, este mai ridicat comparativ cu nivelul de încredere al antreprenorilor din țări precum SUA, Brazilia, Marea Britanie sau Australia. Câteva dintre provocările menționate de respondenții din SUA și Marea Britanie pentru mediul de afaceri se referă la: creșterea inflației cauzată de creșterea prețurilor la energie, înăsprirea condițiilor financiare la nivel global și securitatea energetică care, de altfel, a fost percepută drept o provocare majoră mai ales pentru statele membre ale UE. În plus, participanții la studiul GES 2023 susțin că securitatea energetică și alimentară necesită soluții care să fie propuse și agreate în formate internaționale de tipul G20 și Organizația Mondială a Comerțului.

Una dintre cele mai relevante concluzii ale studiului GES 2023 subliniază că prețurile ridicate la energie au determinat companiile din întreaga lume să crească investițiile în capacități de producție a energiei din surse regenerabile și eficientizare energetică care, de altfel, crește rezistența la volatilitatea prețurilor și penuria de energie.

Rezultatele studiului indică, totodată, că Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) al UE – adoptat în 2022 – va avea ramificații globale ample, participanții din afara Uniunii Europene identificându-l ca fiind discriminatoriu față de companii. Atât Federația Consiliului de Cooperare al Camerelor din Golf, cât și Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia și-au exprimat îngrijorările cu privire la sarcinile administrative și financiare excesive asociate cu implementarea CBAM, în mod special, asupra industriei de hidrocarburi. În plus, Turcia s-a declarat preocupată de implicațiile acestui acord întrucât este unul dintre principalii exportatori de ciment ai UE (38,6% din importurile UE), aluminiu și oțel (12,6% din importurile UE), menționând că urmează să dezvolte un  sistem de comercializare a certificatelor de emisii similar cu cel european.

În ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, una dintre concluziile studiului GES 2023 se referă la importanța accelerării procesului de transformare digitală a IMM-urilor, esențială pentru redresarea și reziliența economiilor, întrucât crește capacitatea întreprinderilor de a anticipa, de a reacționa și de a se adapta la șocuri. Potrivit studiului OECD Digital Economy Outlook 2020, întreprinderile mici au generat în medie aproximativ 10%  din profiturile lor online, spre deosebire de firmele mari care au obținut profituri online în proporție de 24%. Deși pandemia de Covid-19 a acționat ca un „catalizator” pentru digitalizarea companiilor la nivel global, marea majoritatea participanților au remarcat o tranziție moderată a IMM-urilor din perspectiva digitală, susținând totodată că ar fi nevoie de mai mult sprijin guvernamental în acest domeniu.

Rezultatele integrale ale studiului ”Global Economic Survey” pot fi consultate prin accesarea acestui link.