O „paralelă” în… timp pe Calea Victoriei, în zona Pieţei Teatrului Naţional, oferită de doi fotografi ai Capitalei: 1875 (Carol Popp de Szathmári) şi 1923 (Nicolae Ionescu)…

Cadrul imaginii şi unghiul sunt diferite, dar ambele poze sunt realizate din Hotelul „Frascati” şi ambele cuprind cele patru clădiri aflate pe latura estică a Căii Victoriei, vizavi de Piaţa Piaţa Teatrului Naţional!…

Pe pagina grupului „Bucurestiul de altadata/ Facebook, doamna Doina-Ina Ungureanu-Manciu a postat o fotografie a celebrului fotocronicar al Bucureştiului secolului 20, Nicolae Ionescu, din 1923 (fotografia din dreapta), realizată de la o fereastră de pe latura estică a Hotelului „Frascati” (aflat pe latura vestică a Căii Victoriei), cu obiectivul aparatului de fotografiat îndreptat spre nord, cuprinzând clădirile de pe latura estică a Căii Victoriei, situate între Pasajul „Comedia” şi str. Regală.

Cu aproape 50 de ani mai înainte, în 1875, un alt fotograf celebru (dar şi pictor), Carol Popp de Szathmári, realiza o fotografie (cea din stânga) tot din Hotelul „Frascati” (proaspăt inaugurat în acel an în fostul Hotel „Oteteleşanu”, renovat, extins cu un etaj şi botezat cu alt nume), dar de la o fereastră de pe latura nordică a acestuia, deci cam cu vreo 25 m mai la nord decât Nicolae Ionescu, astfel că în partea dreaptă cadrul fotografiei se întinde la nord dincolo de str. Regală, iar în partea stângă a imaginii apare şi latura vestică a Căii Mogoşoaiei (din 1878, Calea Victoriei), între Hotel „Frascati” şi Casa „Török”.

Mircea Monu atrage atenția: „Observaţi piatra cubică (scoţiană) cu care este pavată Calea Mogoşoaiei (din acest motiv, artera rutieră nu s-a mai numit Podul Mogoşoaiei, ci Calea Mogoşoaiei, „pavajul” de… buşteni”, numit popular… „pod”, fiind înlocuit cu pavaj din piatră cubică importată din Scoţia)!…”

În partea stângă, pe latura vestică a Căii Mogoşoaiei, se văd: 1) în prim-plan stânga, colţul nord-vestic al terenului fostei Case „Oteteleşanu” (pe acest colţ al curţii Casei „Oteteleşanu” se va amenaja Terasa „Oteteleşanu”, iar apoi, în perioada 1931-1933, se va construi Palatul Telefoanelor); 2) la nord de acesta, este str. Teatrului (azi, str. Matei Millo); 3) la nord de această stradă, este Piaţa Teatrului Naţional, cu staţia de birje, iar pe latura vestică a pieţei apare porticul Teatrului Naţional şi puţin din faţada sa estică (Teatrul Mare a devenit Teatru Naţional chiar în anul 1875; clădirea a fost avariată grav de bombardamentul aviaţiei germane din 24.08.1944 şi a fost demolată în 1947, azi, pe locul ei fiind Hotel „Novotel”, la a cărui intrare este reprodus porticul fostului Teatru Naţional); 4) la nord de Piaţa Teatrului Naţional şi de clădirea Teatrului Naţional, este str. … Ştirbei Vodă, capătul estic al acesteia, cu linii de tramvai cu cai, introduse în 1871 (din 1891, segmentul estic al acestei străzi, de la Grădina Cişmigiu, la Calea Victoriei se va numi str. Ion Câmpeanu, iar str. Ştirbei Vodă va îngloba str. Calvină, astfel că traseul ei, după ce trecea de Cişmigiu, se continua spre est, până în dreptul Bisericii Calvine – demolată în 1959, când s-a construit Sala Palatului şi ansamblul de blocuri din jurul acesteia; această biserică a comunităţii maghiare din Bucureşti se afla cam la 40 m sud de Biserica Luterană -, după care, traseul str. Ştirbei Vodă avea o orientare sud-estică, terminându-se la Calea Victoriei, între Hotel „Imperial”, la sud, şi Hotel „High-Life”, la nord, în dreptul capătului vestic al str. Benjamin Franklin); 5) pe latura nordică a str. Ştirbei Vodă, la nr. 2, pe colţul nordic făcut cu Calea Mogoşoaiei, se află Casa „Török” la parterul căreia se afla faimoasa Cafenea „Fialkowski” (în perioada 1936-1937, în locul ei se va construi Blocul „Adriatica-Socomet”, existent şi azi)…

În partea dreaptă, pe latura estică a Căii Mogoşoaiei, tot de la sud spre nord, se văd: 1) în prim-plan, partea nordică a Hanului „Bossel”, pe locul cărui se va inaugura în 1913 Palatul „Imobiliara”; 2) la nord de han este o casă îngustă cu două etaje, despre care nu am informaţii, cu Farmacie la parter; 3) Casa „Josef Resch” (giuvaergiu şi vânzător de ceasuri, cea mai bună reclamă a sa fiind orologiul montat pe… acoperişul casei sale; după moartea proprietarului, casa va deveni Hotel „English”, cu Pasajul Englez, cu arhitectura modificată esenţial): 4) Hotel „Hugues” (care va deveni apoi Hotel „Riegler”; ambele clădiri au fost construite pe locul unde se aflase… grajdul Consulatului Imperiului Habsburgic); 5) Hotel „Brofft”, realizat prin renovarea şi extinderea Casei „Iancu Ghica” (în locul său, în perioada 1885-1886, a fost construit Grand Hotel Continental, cu arhitectura existentă şi astăzi); 6) nu ştiu ce nume purta acea stradelă aflată la nord de acest hotel, străduţă aflată în continuarea str. Ştirbei Vodă, cu liniile de tramvai cu cai, până la str. Academiei, pe care se continua, spre sud, linia de tramvai; mai târziu, se va numi str. Regală, iar în anii ’30 şi după război, până la începutul anilor ’60, se va numi str. Aristide Briand, după care se va numi str. 13 Decembrie, înglobând, spre vest, şi str. Ion Câmpineanu, azi, numindu-se str. Ion Câmpineanu); 7), apoi, casa cu un etaj este Casa „Anton Vanic”, la etajul căreia, peste câţiva ani va funcţiona Clubul Conservator, iar în 1881, chiar redacţia ziarului partidului, „Timpul”, la care lucrau ca redactori scriitorii Mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi Ion Slavici, iar la parterul său, din 1895, va funcţiona o băcănie de lux, cu „delicatese comestibile”, numită „Dragomir Niculescu” (în 1936, casa va fi demolată, şi în locul ei se va construi, în perioada 1937-1938, o clădire impozantă, care se întindea spre est, până la str. Academiei, imobil numit oficial Palatul Băncii Sindicatului Agricol Ilfov, iar popular i se spune Blocul… „Dragomir Niculescu”, de la numele băcăniei de lux, care existase şi în casa demolată, apoi, în anii socialismului, i s-a spus Blocul „Romarta”, de la numele magazinului de lux aflat la parterul său); la nord de Casa „Vanic” se aflau vreo cinci case negustoreşti, despre care nu am informaţii, apoi Casa „Assan”, care va deveni Hotel „Metropol(e)” – în locul caselor negustoreşti, în perioada 1936-1937, se va construi Blocul „Generala” (de la numele Societăţii de Asigurări), şi el, lat spre est, până în str. Academiei (în anii socialismului i s-a spus Blocul „ARIA” (acronimul Agenţiei Române de Impresariat Artistic, aflate la parterul său), iar Hotelul „Metropol”, aflat la nord de acele case negustoreşti, a fost demolat la sfârşitul anului 1939, locul rămânând liber, aflat azi în partea de sud-vest a Pieţei Revoluţiei…

 Fotografii. File de istorie ce merită luate în seamă și păstrate nu doar în sertare… ci și în… inimi!

Sursafoto: Bucurestiul de altadata/Facebook