Este posibil să se permită firmelor din România să mai aducă 100.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, în cursul anului 2022. Asta ar presupune un contingent dublu față de anul 2021, conform unui proiect oficial de hotărâre de guvern inițiat de Ministerul Muncii. *sursa: https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/HG-contingent-2022.pdf

Propunem stabilirea pentru anul 2022 a unui contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România” – se arată în nota de fundamentare a Ministerului Muncii, publicată de Consiliul Economic și Social.

De remarcat că, potrivit CES, în perioada ianuarie-august 2021, un număr de 6.518 firme din România au cerut adeverințe pentru locurile de muncă pe care le aveau vacante. Tot atunci erau peste 83.000 de joburi vacante pentru care nu exista forță de muncă disponibilă în România, conform Agenției Naționale pentru Forță de Muncă (ANOFM).

Principalele domenii care duceau lipsă de lucrători erau:

  • construcții – 29.000 posturi vacante,
  • restaurante – 5.324,
  • munci temporare – 3.887,
  • transport marfă: 2.408
  • Potrivit notei de fundamentare a inițiativei legislative, aceasta are un impact major atât asupra activității MAE, cât și asupra resurselor financiare și umane disponibile la acest moment. În vederea îndeplinirii atribuțiilor MAE în procedura de eliberare a vizelor se impune dotarea și achiziția echipamentelor tehnice necesare pentru a răspunde noului volum de activitate, a blanchetelor pentru coloanele de vize care se eliberează străinilor etc.
  • Anual, MAE procesează prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, aprox 65.000 de cereri de la vize, atât în favoarea lucrătorilor străini, cât și a celorlalte categorii de cetățeni străini care călătoresc în țara noastră.
  • Spre exemplificare, este de reținut că până la 22 decembrie 2021, au fost acordate 30.656 de vize pentru lucrători străini care, în baza vizei, ca autorizație de a călători în România, s-au stabilit sau urmează a se stabili în țara noastră pentru perioade mai îndelungate ori mai scurte – dar, de regulă, nu pentru mai puțin de 3 luni – având inclusiv posibilitatea de a obține reîntregirea cu familiile lor din străinătate, ulterior obținerii dreptului de ședere în România.
  •  

* Detalii în imaginile de față.