Aceasta a fost o concluzie principală a forumului internațional dedicat strategiilor de comerț (Trade Strategy Forum) desfășurat în perioada 14-15 martie 2024 la Geneva, Elveția și organizat de Centrul Internațional de Comerț (ITC-International Trade Center), organism ONU care aniversează în acest an 60 de ani de existență.

Conform analizelor centrului bazate pe lunga sa experiență în domeniu, organizațiile și instituțiile joacă un rol esențial în asigurarea, prin servicii de calitate, a competitivității companiilor naționale. Unele dintre aceste instituții sunt implicate direct și evident în susținerea exportatorilor și includ organizații de promovare a comerțului și investițiilor, camere de comerț și asociații sectoriale. Altele sunt mai puțin evidente și directe în sprijinul lor, dar la fel de importante, precum instituțiile financiare, autoritățile de transport și logistică, instituțiile de învățământ și cercetare, centre și clustere de inovare și multe altele. Împreună, aceste instituții joacă un rol central în stimularea competitivității și a creșterii. Provocările cu care se confruntă astfel de organizații și instituții sunt multiple. Acestea trebuie să navigheze prin peisaje de reglementare complexe sau diverse agende politice mai mult sau mai puțin favorabile, să ocolească lacunele de infrastructură și să se ocupe de resursele limitate și de accesul la expertiză. În ciuda acestor provocări, ele se străduiesc să reducă diviziunile, să consolideze reziliența și să lanseze inițiative care să împingă țările către competitivitatea comerțului internațional. Cu toate acestea, calea este plină de obstacole, cum ar fi schimbările frecvente de conducători, schimbarea obiectivelor și priorităților ministeriale și climatul politic volatil. Aceste organizații sunt obligate în permanență să se adapteze și să își realinieze strategiile. Uneori, organizațiile se găsesc prinse într-un paradox în care, din neatenție, devin propriile lor pietre de poticnire. În loc să armonizeze eforturile și să abordeze în mod colectiv lacunele în furnizarea serviciilor, unele pot contribui la ineficiențe prin duplicarea funcțiilor care există deja. Un scenariu ideal ar presupune ca toate instituțiile să lucreze sincronizate în vederea atingerii unor obiective comune. În realitate, lipsa de coordonare duce adesea la rezultate contraproductive. Consecințele unei rețele disfuncționale de sprijin pentru comerț și investiții sunt semnificative, inclusiv reducerea investițiilor străine directe, scăderea competitivității exporturilor, costuri mai mari ale tranzacțiilor, integrarea limitată în lanțurile valorice internaționale, accesul redus la piețele internaționale, un brand de țară subminat și reducerea  antreprenoriatului și a startup-urilor orientate spre export.

Ca urmare analizelor de mai sus oferite de ITC, centrul conchide că în multe țări întreprinderile suferă pentru că nu primesc serviciile de calitate de care au nevoie și implicit țara respectivă suferă deoarece oportunitățile ratate duc la pierderea câștigurilor valutare. În ultimă analiză cetățenii suferă, deoarece nu se creează oportunități de angajare sau de reducere a deficitelor comerciale. Din acest motiv primul imperativ pentru succesul comerțului internațional și al competitivității este o rețea de sprijin pentru comerț și investiții care funcționează.

În contextul descris mai sus, dezbaterea a fost extrem de interesantă și utilă pentru că a cartografiat cauzele constrângerilor și a dus la o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă organizațiile care este esențială pentru conceperea unei rețele de sprijin comercial care să funcționeze. S-a pus accent atât pe ce doresc și au nevoie întreprinderile și dacă sunt nevoile satisfăcute de către rețea, dar și pe utilitatea distincției între dorințe și nevoi și dacă sunt instituțiile pregătite să facă față provocărilor de astăzi și de mâine. De asemenea, s-au căutat soluții la chestiuni precum asigurarea colaborării (mai degrabă decât concurența) între organizații de sprijin. Au fost căutate soluții privitoare la modalități de măsurare a colaborării sau eliminarea duplicării între organizații pentru a asigura un lanț valoric instituțional care funcționează. În acest sens, experienta ACEX relevă că, la nivel regional, local cel puțin, există premisele unei mai bune colaborări măsurabile prin satisfacția exportatorilor prin soluția one-stop-shop” a declarat prof. univ. dr. Irina Gabriela Rădulescu, vice-președinte Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX), expert CAE Ploiești 2018-2019.

 „Un moment important al dezbaterii a fost legat de menținerea continuității strategice, reieșind faptul că succesul este un efort continuu și pe termen lung. Agenda este adesea stabilită de persoane care au o orientare pe termen scurt – miniștri și chiar șefi de organizații care sunt adesea numiți de aceiași miniștri. În aceste condiții, s-a dezbătut modul în care cadrul de reglementare poate să sprijine continuitatea. Am putut prezenta, în calitate de speaker faptul că experiența românească de creare prin lege, la 1 aprilie 2004, exact acum 20 de ani, a Consiliului de Export, a fost o soluție românească de menținere a continuității, fapt confirmat ca bună practică de ITC Geneva. Chiar dacă coerența între entitățile din sectorul public și cel din sectorul privat a fost ades precară, Consiliul de Export legiferat, nu a putut fi îndepărtat. Desigur că sectorului privat îi revine un rol important pentru a asigura menținerea integrității rețelei, dar îi este foarte greu să ghideze singur agenda națională. Sunt multe probleme cu încărcătură politică, iar disfuncționalitățile în mecanismele de susținere prin pasivismul autorităților la adresa unei strategii de export care să orienteze rețeaua poate deveni descurajantă. Din păcate, deși invitate, autoritățile române nu au desemnat pe nimeni să participe la dezbatere. Din perspectiva ACEX, dezvoltarea de mecanisme de cooperare ale rețelei private atât la nivel regional cât și național, poate acoperi anumite goluri ale serviciilor publice, chiar dacă acest lucru nu este optim ca strategie națională de export” a declarat conf.univ. dr. Costin Lianu, președinte Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export, director general USH Pro Business, coordonator al SNE 2005-2015 și inițiator al creării în 2004 a Consiliului de Export.

Un aspect remarcabil al conferinței a fost ancorarea în economia digitală. S-a desprins concluzia că utilizarea tehnologiei informației ar putea raționaliza, organiza, sincroniza și măsura activitatea instituțiilor din rețea. ITC Geneva a fost, în ultimele decenii, un partener de profil înalt al guvernului român, pentru organizarea dispozitivului de susținere națională a exporturilor în România.