Dispozitivele electronice și echipamentele electrice, de la aparatele de uz casnic la mini-rețelele de panouri solare sau telefoanele “smart” și alte produse TIC, aduc umanității beneficii uriașe și oferă noi oportunități pentru dezvoltare. Acestea reprezintă instrumente valoroase pentru societate, pentru creșterea bunăstării, extinderea educației, furnizarea de servicii de asistență medicală de calitate, facilitarea comerțului, precum și abordarea provocărilor generate de schimbările climatice. Digitalizarea și asigurarea conectivității pe scară largă sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă.

Însă, pe întregul lor lanț valoric, de la extragerea minereurilor de valoare (fier, cupru, aur etc.),  aflate în componența produselor electronice, la  producția, transportul, vânzarea cu amănuntul, consumul și eliminarea acestora din circuit, există cantități mari de resurse irosite, iar sistemul generează multe efecte negative și o puternică amprentă ecologică. Echipamentele electronice și electrice aruncate conțin materiale potențial dăunătoare, care poluează mediul și cresc riscurile asupra sănătății celor ce lucrează în domeniul reciclării. În fiecare an, la nivel global sunt produse aproximativ 50 de milioane de tone de deșeuri electronice și electrice (e-deșeuri), echivalentul în greutate al tuturor aeronavelor comerciale construite vreodată.

Trebuie știut că, de exemplu, în UE, se reciclează sub 40% din totalul deșeurilorelectronice, restul nefiind supuse procesului de sortare. Rata de reciclare variază de la un stat membru la altul. Conform Eurostat (2020), în anul 2017, Croația era țara care a avut cea mai mare rată de reciclare a e-deșeurilor, de 81,3%, la polul opus aflându-se Malta cu un procent de 20,8%. România a raportat în 2016 un procent de numai 25% conform aceleași surse, situându-se pe penultimul loc. Dacă nu se întreprinde nimic în plus față de ce se realizează în prezent, cantitatea de deșeuri la nivel global se va dubla până în 2050, așa cum se prezintă în raportul “O nouă viziune circulară în domeniul electronicelor/A New Circular Vision for Electronics –WEF, 2019”.

E-deșeurile trebuie privite ca o oportunitate. De exemplu, există de 100 de ori mai mult aur într-o tonă de telefoane mobile decât într-o tonă de minereu din care se extrage aurul. Colectarea resurselor din echipamentele electronice produce substanțial mai puține emisii de dioxid de carbon decât mineritul. Bunurile electronice în funcțiune și componentele acestora valorează mai mult decât materialele pe care le conțin. Prin urmare, prelungirea duratei de viață a produselor și reutilizarea componentelor aduc un beneficiu economic și mai mare. Există, de asemenea, posibilitatea de a construi un sistem mai circular, în care resursele să nu fie extrase, utilizate și aruncate, ci valorificate și reutilizate în moduri care creează locuri de muncă decente și sustenabile.

Pe lângă directiva privind restricționarea folosirii substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice adoptată în 2011 și un set de reglementări care impun importatorilor să facă anumite verificări generale ale furnizorilor, în contextul respectării drepturilor omului, Comisia Europeană include ca prioritate în noul Plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP) reducerea deșeurilor electronice și electrice. Planul propus stabilește obiective imediate, cum ar fi proiectarea ecologică, „dreptul la reparare” și îmbunătățirea capacității de reutilizare în general, introducerea unui încărcător comun pentru telefoane mobile și alte dispozitive similare și crearea unui sistem de recompense pentru încurajarea reciclării produselor electronice.

Referințe și informații suplimentare:

http://www3.weforum.org/docs/WEF_A_New_Circular_Vision_for_Electronics.pdf

https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20201208STO93325/e-waste-in-the-eu-facts-and-figures-infographic

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52020DC0098&from=RO

foto: Facebook