Prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, membru de onoare al Academiei Române, profesor la Universitatea din Amsterdam și Universitatea din București
Profesorul Sorin Alexandrescu consideră că, deși provine din tradiții românești, Constantin Brâncuși a constituit, în arta europeană din prima jumătate a secolului al XX-lea, o avangardă pe care o numește nu franceză, ci „parizian-internațională“. Alături de Brâncuși, profesorul Sorin Alexandrescu îi situează pe italianul Alberto Giacometti, rusul Ossip Zadkine, ucraineanul Alexander Archipenko și o serie de alți artițti, născuți în tradiții naționale foarte diferite. În cadrul conferinței vor fi discutate diverse opere ale acestora, dar mai ales ale lui Brâncuși, văzute ca forme ale sublimului în artă, pornind de la filosofi și esteticieni precum Longin și Kant, dar mai ales de la Lyotard.
„Ceea ce Arthur Danto numea transfigurarea banalului, fără a-l cita pe Brâncuși, eu aș numi acuitatea prezenței a ceva necunoscut, sesizabil direct, deși indescriptibil concret; de exemplu, spațiul infinit sugerat de un obiect finit, precum Pasărea în spațiu (1928)“, precizează proesorul Soin Alexandrescu.
Discipol al lui Tudor Vianu, Sorin Alexandrescu funcționa, în 1969, ca lector la Catedra de literatură universală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A fost numit în acel an lector la Universitatea Amsterdam, unde, în 1980, devine profesor de studii românești și semiotică. Fondează acolo Asociația internațională de studii românești și International Journal of Romanian Studies, în 1976. Colaborează în studii de semiotică cu A.J. Greimas, la Paris, și înființează Asociația olandeză de semiotică. După 1989, este numit consilier în probleme culturale și de educație al președintelui Emil Constantinescu. În 2001, constituie, împreună cu Dan Grigorescu, Laura Mesina și alții, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI). A publicat, printre altele: William Faulkner (1969), Paradoxul român (1998), Identitate în ruptură (2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (2006) și Lumea incertă a cotidianului (2021), Logique du personnage (1973), la Paris, Richard Rorty (1995) în Olanda. Este decorat de regina Olandei (2002) și de regele Mihai al României (2017).
Vezi mai puţin