Curtea Constituțională a admis parțial miercuri contestația făcută de Avocatul Poporului fată de OUG 36/2020 care stabileste amenzi pentru nerespectarea restrictiilor, iar amenzile date ca urmare a nerespectării stării de urgență au fost declarate neconstituționale de către CCR. Legea nu este suficient de previzibilă si nu există criterii clare stabilite de lege care să impună cuantumul amenzilor, ci acestea se stabilesc arbitrar de către forțele de ordine, potrivit judecătorilor CCR. Totuși, amenzile vor fi anulate doar după contestarea în Instanță. ”Instanțele noastre, care și asa sunt foarte aglomerate, s-ar putea trezi cu zeci de mii de procese”, a declarat Renate Weber.
Totuși, amenzile vor fi anulate doar după contestarea în Instanță.
Procurorul general Gabriela Scutea a declarat miercuri că sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgenţă, cu un val „enorm” de plângeri depuse în instanţe de oamenii care au fost amendaţi pentru încălcarea ordonanţelor militare.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu o excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de instituţie și citat de Agerpres, delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.
„Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a ‘stării de alertă’, care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, explică Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu o excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de instituţie și citat de Agerpres, delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.
„Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a ‘stării de alertă’, care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie”, explică Avocatul Poporului.
Potrivit sursei citate, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile articolului 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor.
ULTIMA ORA: Curtea Constituțională (CCR) a declarat, miercuri, neconstituționale proiectele de lege depuse de PSD referitoare la amânarea plăţii ratelor bancare şi suspendarea plăţii la utilităţi. Actele normative au fost atacate la CCR de PNL.