O țară ca o poveste. Lăsată cu voia zeilor,și avremurior memorial, cu locuri depoveste și ape tămăduitoare, cu păduri facsinante și poteci care duc către nemuriotare legende. Din turism, noi am putea trăi… împărătește…

Este cea mai veche stațiune turistică din țară și totodată printre cele mai importante și vizitate stațiuni balneare cu regim permanent din România și Europa de Est. Este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 25 de km de frontiera cu Serbia.

Datorită apelor cu puternic caracter curativ, a aerului de o calitate superioară, puternic ozonat, a numărului mare de turiști și vizitatori, a investițiilor din ultima vreme precum și a cadrului natural pitoresc, stațiunea cunoaște o revigorare, construindu-se multe hoteluri,pensiuni, vile, dezvoltându-se puternic sistemul privat.

Ceea ce trebuie știut în mod aparte este că pitoreasca stațiune milenară este menționată în numeroase cronicivechi și…jurnale de căătorie sub denumirea în limba latină: „AD AQUAS HERCULIS SACRAS AD MEDIAM”.

Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene; ape minerae izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice:

  • Sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
  • clorurate, sodice, calcice;
  • oligominerale.

Posibilitățile de tratament includ: aerosoli; masaje; electroterapie; kinetoterapie (programe de reabilitare medicală); băi termale în bazin descoperit (cu aburi); spa cu ape sulfuroase și sărate; mofete și cură internă cu ape minerale; instalații de termoterapie cu saună; hidrokinetoterapie în bazine și ștranduri; balneoterapie (împachetări cu nămol sapropelic și parafină); reflexoterapie; crioterapie; acupunctură și alte proceduri. Facilitățile existente în această stațiune permit tratarea rahitismului, reumatismului și osteoporozei; ameliorarea bolilor cardiovasculare și artritice precum și a afecțiunilor neurologice, dermatologice sau pediatrice

Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Hr. de împăratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat și numele societății noastre, vine de la zeul Hecules, fiul lui Zeus,și al frumoasei Alcmena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Esculap si Higeea. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.Hr., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice.

 Demn de știut, de asemenea, impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

După retragerea administrației și armatei romane, în timpul împăratului Aurelian sub presiunea populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea romană, deși menținerea numelui indică, că băile au fost folosite tot timpul următor.

Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.

După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul imperiului austriac.

Din 1736, începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune: băile „neptul” și „Diana”: Ansamblul arhitectonicdintre Baia „Nptun” și Podul Roșu și Ansamblul Cazinoului; Piața Hercules;  hotelurile „Traian” și „Decebal”; podurile de piatră  și fontă peste râul Cerna, statuia lui Hercules, cea a zeiței Diana; pavilioanele istorice 4,5 și 6; garz-, care poartă amprenta unui baroc austriac unic în Europa. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.

În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al IV-lea, reclădește băile și menționează existența termelor lui Hercules, Higeea și Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman și acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalități, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Josef și împărăteasa Elisabeta.

Memoria vremii reține că în 1852, împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta (Sisi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare.

Un loc fermecat. În cel mai profund sens. Un loc în care istoria, magia naturii, legendele, munții, oamenii dau binețe unei moșteniri unice, așezată în palma zeilor, să ne fie… pururea. Un loc binecuvântat ce întrece vremurile și care ar fi meritat să fie pavat cu aur…

 Surse foto: Dreamstime.com, Facebook, depositphotos, ziare.com