Una dintre formele de divertisment în aer liber în București o constituie patinajul în locurile special amenajate din parcuri sau centrele comerciale.
„Patinajul ca divertisment a fost practicat în țara noastră din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tot atunci s-au înființat primele societăți sau cluburi de patinaj: în 1872 la Cluj, în 1876 la Timișoara, în 1881 la Brașov, în 1898 la Galați. La vremea respectivă patinajul era considerat o activitate recreativă ce contribuia la îmbunătățirea sănătății. Prima mențiune în presă a practicării patinajului în București datează din anul 1870. În mod organizat, în Capitală, patinajul s-a practicat la sfârșitul anului 1879, la 16 decembrie având loc în Cișmigiu o serbare populară, prilej cu care s-a patinat pe lacul înghețat. În cursul iernii anului 1880 serbările s-au repetat în fiecare duminică și joi. În aceste zile aveau loc „mari serbări de patinaj cu iluminație și muzică”, iar în restul zilelor erau „exerciții”, adică patinaj liber.
Primele concursuri pe gheață sunt amintite de Constantin Bacalbașa. Acesta arăta că, în ianuarie 1883, „iarna fiind generoasă, lacul Cișmigiu începe să aibă clientelă [….] înalta societate acaparează lacul și-i dă autoritate și vază. Se organizează curse cari încep la ora 2 după amiază. Sunt 2 muzici militare, iar comitetul acestor întreceri e compus din oameni serioși din societatea de sus. Iată compoziția: Constantin Boerescu, maior Vlădoianu, Iancu Lahovary, M. Șuțu, Ion Stavri Brătianu, Emil Costinescu și A. Docan. Arbitri pentru plecare și sosire: generalul Haralambie, Gr. Cherchez, Leon Lebel, N. Cuțarida (foto 2), N. Cerchez, I. Ghica, Al. Oteteleșianu. Duminică 9 ianuarie, au fost cursele. În cursa de mică iuțeală, înconjurul lacului, odată, a luat premiul maiorul Vlădoianu, bătând cu un cap pe Tilică (Cristian) Orăscu. Au fost 13 concurenți. Cursa a doua, a figurilor, timp de 15 minute a fost câștigată de L. Edouard bătând pe Benedict Petrescu, sosit al doilea.
La a treia cursă, vânătoarea drapelului, cea mai interesantă, au concurat cei mai tari patineuri (sic!) în număr de 8: Tilică Orăscu, Radu Cornescu, G. Capeleanu, Rădulescu, Popini, Scarlat Ghica, Constantin Duca și I. Ghica. Trebuie de făcut de două ori înconjurul lacului fără să ți se fi luat drapelul din mână.
Premiul a fost câștigat de Tilică Orăscu, după multe peripeții, lupte, căderi și situații comice. A patra cursă de fond, trei ori înconjurul lacului, a fost câștigată ușor de N. Cuțarida, Tilică Orăscu al 2-lea.
Publicul era foarte pasionat după aceste întreceri sportive, la 9 ianuarie s-au înregistrat 1700 intrări plătite, ceea ce era foarte mult pentru vremea aceea”. Câțiva ani mai târziu, în 1890, ziarul „Românul” anunța organizarea unor baluri venețiene cu muzică și torțe. La sfârșitul secolului al XIX-lea, patinajul în locuri special amenajate era un sport al elitelor. De altfel, costurile erau mari. În 1921, cel ce dorea să patineze trebuia să plătească 10 lei biletul de intrare, apoi 3,50 lei o taxă percepută de Ministerul de Finanțe și 3,50 lei garderoba. În anii 1922 și 1923 s-au organizat concursuri de patinaj, în 1923 apărând și primele reglementări privind concursurile, tehnica și instrucțiunile de amenajare a patinoarelor. În perioada interbelică patinajul începe să fie practicat în tot mai multe orașe din țara noastră de un număr tot mai mare de persoane”, detaliază cei de la Arhivele Naționale ale României.
*foto2: 1879. Inginerul Nicolae Cuțarida, câștigătorul cursei de fond la patinaj organizată în 1883. ANR, Colecția Documente Fotografice, F1, fotografia 7408(1)