Ce amintiri, ce vremuri… ce seri în vraja „Micului Paris”!
„Capitala are foarte multe localuri de petrecere şi foarte diverse, împrăştiate pe toate străzile, pe toate bulevardele, în toate pieţele, în toate fundăturile.
Şi sunt toate pline, de dimineaţa până seara, — de seara până dimineaţa. Şi în mai toate sunt femei. Cântăreţe, « artiste», sau femei, pur şi simplu. Femei care vin la masa dumitale, cu ţigara între degete, sau fără ţigară şi îţi cere una:
— Aveţi o ţigaretă?
Aşa spun: ţigaretă…
Sunt în centru câteva localuri, în care viaţa adevărată începe numai seara după ora 10. O sală dreptunghiulară şi lungă, având la mijloc lângă perete o scenă descoperită pe care stă orchestra. In fund, câteva separeuri, pentru chefuri «mai în mare». Iar la etaj alte separeuri, pentru chefuri intime, în doi sau în patru.”
Sursa: Bucureștii, Mircea Damian, 1935
sursa foto: Via București