In urma unei conferințe ce a avut loc în data de 2 iulie a.c., cu ocazia închiderii Programului de Cooperare Elvețiano-Român, Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România, un proiect de succes care a introdus în România cultura pregătirii minuțioase pentru a face export (sistem Passport to export), putem afirma că nu există în prezent o abordare coerentă a continuării lui. Deși a coincis cu Zilele Diplomaţiei Comerciale, evenimentul nu a fost marcat de prezența reprezentanților comerciali ai României în exterior, cu excepția reprezentantului BPCE Berna.
Proiectul a dezvoltat module de training pentru elaborarea de strategii de export pentru 80 de exportatori, pentru a-i pregăti să meargă pe piețe externe, formându-se pentru aceasta centre regionale la Ploiești și Bacău pentru agricultură ecologică și mobilă.
„Din păcate, acest mod de intervenție la nivelul exportatorilor cu potențial, dar care nu știu sa abordeze piețele externe, nu poate fi continuat la parametrii optimi, centrele având în continuare nevoie de susținere pentru a oferi servicii integrate atât primului lot de exportatori cât și altora care ar trebui să urmeze. Un astfel de instrument denumit Pașaport de export, în alte țări (vezi cazul Marii Britanii), are nevoie de un instrument național de intervenție integrat în politica publică de susținere și promovare a exportului.
Singura încercare de a prelua această inițiativă aparține USH Pro Business, centru antreprenorial al Universității Spiru Haret, prin crearea Centrului de Afaceri pentru Export București-Ilfov, dar aceasta este o inițiativă privată, finanțată 100% de această universitate.
Pentru a veni în consonanță cu Strategia Națională de Export care pune accent pe extinderea bazei de exportatori, integrarea formulei Pașaport de export în sistemul de instrumente de sprijin ar fi o soluție salutară, dar nu există o fundamentare a unei astfel de scheme. Schema Pașaport de export este una din neîmplinirile Strategiei Naționale de Export, alături de crearea Centrului de Promovare a Comerțului, posibilitatea utilizării de personal autohton la Birourile Consulare/ Birourile de Promovare Consulare Economice (BPCE), susținerea clusterelor de export, campanii de branding sectorial, ș.a.
Programul de Cooperare Româno-Elvețian este o picătura într-un ocean deoarece sunt sute de firme, daca nu mii, care au potențial de export dar nu pot beneficia de un training consistent până când o astfel de schemă nu va funcționa la nivel național”, a afirmat Costin Lianu, Coordonator al Strategiei Naționale de Export 2004-2015, Președinte Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) si Director General USH Pro Business.