Astăzi a avut loc Adunarea Generală a Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei, cu ocazia căreia s-a făcut tranziția coordonării rotative CDR către Adela Jansen, membru în Consiliul Director Camerei de Comert si Inudtrie Franceze in Romania, care va demara de la 1 iulie. Evenimentul avut loc în prezența premierului Florin Cîțu și a altor reprezentanți ai guvernului. CDR și-a reafirmat deschiderea și disponibilitatea pentru întărirea dialogului între mediul de afaceri și Guvernul României, în vederea dezvoltării unei economii sustenabile și competitive.
„Astăzi am transmis primului ministru un număr de 37 de măsuri pe care grupurile de lucru ale CDR le consideră esențiale pentru perioada care urmează. Mediul de afaceri are atât capacitatea cât și dorința de a contribui concret la dezvoltarea și viitorul României”, a subliniat Adela Jansen.
Cele 37 de măsuri propuse de CDR sunt subsumate celor 5 axe strategice, stabilite în 2020: Predictibilitatea cadrului legislativ și proactivitatea față de legislația europeană prin creșterea transparenței decizionale si a unui dialog social eficient; Reducerea deficitului sistemic din piața forței de munca prin scăderea migrației talentelor, atragerea românilor din diaspora, deschiderea pieței muncii către cetățenii non-UE și operaționalizarea unui sistem de învățământ modern, conectat la nevoile angajatorilor; Eficientizarea relației dintre companii și instituțiile publice prin digitalizare și debirocratizare; Stimularea absorbției fondurilor europene; Dezvoltarea infrastructurii de transport, sănătate și educație.
Mai mult, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) propune Guvernului României proiectul ”De Origine Românească” cu ajutorul căruia fermierii români vor putea garanta că produsele lor sunt fabricate folosind materie primă românească, îmbunătățind competitivitatea acestora.
”De Origine Românească”, elaborat de CDR, propune introducerea în România a unei scheme de certificare voluntară la care vor avea acces toți producătorii și procesatorii români care doresc să devină mai competitivi în piață, să se integreze mai bine în lanțul alimentar, să crească valoarea adăugată a produselor și să îi ajute în mod transparent pe consumatori în procesul de achiziție a bunurilor alimentare.
Analiza efectuată a arătat că lipsa unor mecanisme de protecție a producătorilor români are un profund impact negativ la nivel economic iar statisticile confirmă pe deplin acest lucru.
Conform unui Raport dat publicității de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Romania a încheiat anul 2020 cu un deficit de peste 3,1 miliarde euro în comertul cu produse agroalimentare pe relația cu statele membre UE, cu peste 30% mai mare decât în 2019, aceasta în condițiile în care consumatorii români au devenit tot mai interesați să cumpere produse românești dar au o dificultate în a descoperi câtă materie primă de origine românească există în ceea ce achiziționează. Aceeași cercetare a arătat faptul că multe state dezvoltate din Uniunea Europeană folosesc pe scară largă ”schemele de certificare voluntară” pentru a proteja interesele producătorilor și procesatorilor locali.
Un studiu realizat de ”Areté – Research and Consulting in Economics” efectuat pentru Comisia Europeană indică faptul că în Europa funcționează 441 de scheme și subscheme de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare, 424 fiind valabile în statele membre UE și 17 în state non-membre UE. Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme și Spania cu 49 de scheme. În Austria, de exemplu, schema de protejare a intereselor producătorilor locali se numește”etichetă de calitate” și este esențială pentru consumatori în cazul achiziției de ouă, carne de pasăre, carne de vită au porc, lapte, brânză, unt și cârnați.
În luna octombrie a anului 2020, Comisia Europeană a publicat rezultatele studiului Special Eurobarometru 505 –„Making our food fit for the future – Citizens’ expectations”. Conform studiului, aproape un sfert din respondenți consideră că „lanțurile de aprovizionare locale sau scurte” (24%) asigură sustenabilitatea producției și sunt importante pentru consumatori.