„Tu îți poti imagina cum au decapitat cei de acum 50-60 de ani elitele țării?! Au scos câteva sute de mii de oameni pregătiți și i-au omorât sau umilit… dar NU i-au îngenunchiat! Ce ruptură a fost atunci…!?!?!?!

Un cataclism!

Au distrus fibra unei țări. Esența ei. Sau mai bine zis au vrut s-o distrugă. Și au sădit ura, neîncrederea, minciuna, delațiunea…, au „pus la colț” sau… „în ștreang” valorile neamului, au pus mai presus de orice non-valoarea, sterpul, incultura, au ridicat în slăvi sterilul, inumanul… și mai ales regimul  care promova așa ceva, siluind ființa națională. Au creat o lume distopică.

Iar noi suntem rezultatul acelei lumi. Și, uite, sunt semne că… nu ne-am vindecat și… nici nu prea avem de gând, nu suntem convinși că e necesar”.

Urmare a ceea ce am publicat recent despre celebra Casă Miclescu, credem că e de luat în seamă… Mărturisirea unui bucureștean îndrăgostit de istorie și de valorile neamului, dornic să vadă că bijuteriile arhitectonice și mărturiile Micului Paris se vindecă și rămân în picioare, îndurerat de soarta prea multor clădiri ce spun istorii și povești ce merită trecute în tezaurul național, dar… NU, poartă, din păcate, povara umilinței, a ignoranței și urmele unui regim care ne-a schimonosit.

Priviți, contemplați și… gândiți-vă dacă nu cumva… AVEM NEVOIE de aceste clădiri, de aceste mărturii…, de ceea ce ele transmit dincolo de vremuri…

Foto: Bucharest Nation, Bucurestiul de Altadata/Facebook, Gabriela Dumitrache, mythologica.ro