O minunată poveste transpusă în operă pop: CENUȘĂREASA! Premiera- duminică, 30 iunie, de la ora 19.00, la Teatrul Național de Operetă și Musical „ION DACIAN”!

Cenușăreasa este o domnișoară vivace, sclipitoare, dar care duce o viață amară din cauza mamei sale vitrege, Berenice, și a surorilor vitrege, Clotilde și Grimilde. Tatăl ei este un om de afaceri educat și doar prezența lui îi îndulcește existența. Fata este apropiată de cei doi prieteni, un motănel și un ursuleț de pluș, Figaro și Basilio, cu care doar ea poate comunica.
Tatăl ei moare într-una din călătoriile sale, iar pentru Cenușăreasa viața devine și mai grea: este supusă la multă muncă și insulte, precum și la pedepse grele de către mama vitregă și cele două surori neprietenoase.
Între timp, la palatul regal, regele își blestemă soarta ce i-a dăruit un fiu pierde-vară, care nu dorește să se însoare ca să-i poată dărui nepoți. De aceea pune la cale un plan împreună cu primul ministru, pentru a găsi o logodnică pentru fiul său. În seara în care se va da o serbare la palat, unde vor fi invitate toate fetele regatului, tânărul moștenitor la tron va trebui să-și aleagă ursita și să o ia de soție.
Vestea sosește și la casa Cenușăresei în timp real, prin… internet, iar Berenice și fiicele sale îi dau și mai multe lucruri de făcut Cenușăresei, de aceea ea se vede în imposibilitatea de a participa la serbare.
Rămasă singură cu cei doi prieteni, ea vede intrând în casă o femeie cam ciudată care, culmea, se înțelege cu animăluțele de pluș și chiar conversează cu ele. Aceasta este Smemorina, o zână care se îngrijește ca Cenușăreasa să fie îmbrăcată și încălțată într-o clipă pentru marele eveniment. Fata e în culmea fericirii, căci primește chiar și un celular de ultimă generație, a cărui alarmă va suna în momentul în care va trebui să dispară de la petrecere, ca vraja să nu se destrame.
Cenușăreasa apare la serbare, uimindu-i pe toți cu frumusețea ei. Prințul e fermecat și nu ezită să o invite la dans, după care pe neașteptate, celularul sună, iar frumoasa dispare brusc, pierzându-și telefonul. A doua zi ea le va povesti bunilor săi prieteni despre seara minunată petrecută alături de prinț.
Regelui și ministrului nu le vine să creadă că le-a scăpat printre degete o ocazie atât de importantă, de a-i găsi prințului o soție. Deoarece telefonul pierdut nu poate fi deschis decât cu amprenta personală, primul ministru anunță că aparatul va fi expus în piața orașului, unde orice fată poate dovedi că ea este posesoarea telefonului mobil. Dar încercările sunt ratate de toate tinerele care încearcă să-l deschidă, inclusiv de surorile vitrege. Aflată din întâmplare în piață, Cenușăreasa este chemată de un gardian să facă încercarea cu amprenta. Telefonul se activează și gardianul îi indică un număr la care să sune, iar la capătul celălalt răspunde însuși… prințul! El sosește în grabă și anunță tuturor logodna lui cu Cenușăreasa. Ea le va ierta pe surorile și pe mama ei vitregă, iar acestea îi felicită cu entuziasm pe cei doi tineri.

Un spectacol de GianPaolo Mazzoli, Oliviero Lacagnina și Mario Menicagli
Libretul de Mario Menicagli, adaptare după Charles Perrault
Traducerea și adaptarea libretului în limba română: Laura Niculescu
Cenușăreasa: Cristina Popa
Prințul: George Ionuț Vîrban
Regele / Tatăl Cenușăresei: Arnold Mack
Clotilde: Diana Vornicu
Grimilde: Patricia Seymour
Berenice: Cristina Trandafir
Smemorina: Miruna Iancu
Figaro: Robert Enache
Basilio: Anton Zidaru
Primul Ministru: Teodor Vădana
Gardianul: Mihăiță Radu
Anastasia / Genoveffa: Ligia Dună
Bufonul Regelui:  Roxana Tudor
Orchestra și Corul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”
Conducerea muzicală: GianPaolo Mazzoli
                                         Constantin Grigore
Regia artistică: Cătălin Voineag
Scenografia: PhD. Arh. Cătălin Ionescu-Arbore
Mișcarea scenică: Andreea Toma
Dirijorul corului: Aurel Muraru
Pregătirea muzicală: Adina Cocargeanu, Alexandru Burcă
Asistent regie: Arnold Mack
Coordonare tehnică: Emil Popescu

Cenușăreasa este o domnișoară vivace, sclipitoare, dar care duce o viață amară din cauza mamei sale vitrege, Berenice, și a surorilor vitrege, Clotilde și Grimilde.