Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat evenimentul „Business Breakfast – Finanțări pentru IMM-uri în 2026”, reunind reprezentanți ai autorităților publice, ai sistemului bancar și ai mediului de consultanță, alături de antreprenori interesați de oportunitățile de finanțare disponibile în perioada următoare.
Evenimentul a fost deschis de vicepreședintele CCIB, Octavian Stocklosa, care a subliniat importanța accesului la finanțare pentru dezvoltarea mediului antreprenorial și necesitatea unui dialog constant între instituțiile publice și sectorul privat.
”Tema de astăzi este una esențială pentru mediul de afaceri: finanțarea IMM-urilor. Indiferent de strategii sau planuri de dezvoltare, știm cu toții că accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenori. Ne aflăm într-un context aparent paradoxal: există numeroase surse de finanțare – europene, naționale, instrumente financiare diverse – însă gradul de accesare este încă sub potențial. Așadar, întrebarea nu mai este dacă există bani, ci cum îi facem mai accesibili, mai predictibili și mai eficienți pentru companii” a declarat Octavian Stocklosa, Vicepreședinte CCIB.
Bucuresti Business este partener media al Camerei de Comerț și Industrie București.
Agenda conferinței a inclus prezentări dedicate principalelor instrumente de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, începând cu granturile naționale disponibile în 2026 și continuând cu programele europene aferente exercițiului financiar 2021–2027.
”Acest dialog are loc într-un moment definitoriu pentru modul în care România utilizează fondurile europene. Gestionăm în prezent o alocare de aproape 42 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021–2027, iar progresul în implementare confirmă o accelerare fără precedent: 768 apeluri lansate, acoperind aproximativ 92% din alocarea UE, peste 21.700 de proiecte depuse și contracte semnate care depășesc deja nivelul alocării disponibile. În același timp, plățile efectuate și sumele atrase de la Comisia Europeană plasează România peste media europeană în ceea ce privește absorbția. Pentru mediul de afaceri, aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci oportunități concrete: aproape 5 miliarde euro deja lansate prin apeluri dedicate IMM-urilor și aproximativ 5,5 miliarde euro contractate. În perioada următoare, continuăm cu încă 1,5 miliarde euro în apeluri noi, cu accent pe digitalizare, inovare, transfer tehnologic și capital uman” a declarat Anca Urda, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Reprezentanții Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au prezentat cadrul general de finanțare și direcțiile strategice pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce specialiști din mediul privat au detaliat modalități concrete de accesare a fondurilor și de combinare a diferitelor surse de finanțare.
”Programul Start-Up Nation are două etape. În primă fază trebuie să te înscrii la cursul de antreprenoriat, care oferă un pachet minimal de cunoștințe. Este important pentru că mulți tineri în această perioadă învață ce înseamnă un business și care sunt provocările antreprenoriatului. Astfel, pot decide mai informat dacă aplică pentru finanțare sau nu. Cursul de antreprenoriat a devenit criteriu obligatoriu în cadrul programului. Pentru a beneficia de finanțare, te înscrii inițial ca persoană fizică, urmezi cursul de antreprenoriat la unul dintre furnizorii acreditați de minister – există o listă de aproximativ 150 de furnizori acreditați de Ministerul Educației și Ministerul Muncii, selectați de Ministerul Economiei”, a declarat Camelia Luciana Taină, Director General, Direcţia Generală Antreprenoriat și Finanțări pentru IMM, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Discuțiile au evidențiat și rolul instituțiilor financiare în susținerea mediului de afaceri, fiind prezentate soluții precum garanțiile acordate de FNGCIMM, produsele EXIM dedicate IMM-urilor, finanțarea bancară clasică, precum și instrumente alternative, cum este factoringul, utilizat ca mecanism de creștere și optimizare a fluxurilor de numerar.
”Există momente în economie în care companiile cresc și sunt active, dar și perioade în care intră într-o stare de prudență și evită accesarea finanțărilor. În aceste situații, rolul nostru este să venim către ele, nu doar să așteptăm solicitările. Astfel, în 2026, am schimbat fluxul clasic. Dacă înainte beneficiarul mergea la finanțator, apoi venea la noi pentru garanție și revenea la finanțator, acum încercăm să simplificăm acest proces. Aceste măsuri au ca obiectiv reducerea timpului de răspuns și creșterea accesibilității finanțărilor. În cadrul fondului a fost creată o direcție comercială, tocmai pentru a facilita această transformare”, a declarat Dan Stoian, Director Executiv, Direcția Garanții in Nume si Cont Stat Persoane Juridice, FNGCIMM.
Evenimentul a reunit și speakeri din partea mediului bancar și din partea mediului privat de consultanță precum Bogdan Chiriac – Consultant fonduri europene, Wise Financial Solutions, Lidia Capmare — Director Fonduri Europene și Programe Naționale, BRD Groupe Société Générale, Corina Vulpeș — Director Relații Instituționale – Finanțări, Garanții și Asigurări, Divizia Fonduri de Stat, EXIM Banca Românească, Adriana Rizea, Area Manager Bucharest, ING Bank și Anda Șontea — Business Development Manager, Acces Financial Services.