Bucureşti-Ilfov urcă în topul regiunilor europene după PIB per capita: Capitala României depăşeşte Hamburg şi se apropie de Bruxelles şi Praga

Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează una dintre cele mai spectaculoase evoluţii economice din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Capitala României şi zona metropolitană aferentă au ajuns la un PIB per capita, exprimat în Puterea de Cumpărare Standard (PPS), de 190% din media UE, performanţă care plasează această regiune pe locul 7 în clasamentul european, peste oraşe precum Hamburg, Viena sau Copenhaga.

Această poziţionare reflectă o transformare profundă şi vizibilă a regiunii în ultimii ani, nu doar din punct de vedere al infrastructurii şi al dezvoltării imobiliare, ci şi la nivelul indicatorilor economici cheie.

Salarii în creştere şi o piaţă a muncii solidă

Unul dintre factorii care susţin această performanţă este salariul mediu net din Capitală, care, la finalul anului 2024, a ajuns la 6.627 lei, cu aproape 1.000 de lei peste media naţională. În acelaşi timp, rata şomajului în regiune rămâne la un nivel scăzut, beneficiind de un flux constant de investiţii străine directe şi de prezenţa multinaţionalelor care au ales să-şi stabilească sediile în zonă.

Investiţii, infrastructură, imobiliare: un mix de creştere accelerată

Bucureştiul şi împrejurimile sale au atras în ultimul deceniu proiecte importante în domeniul infrastructurii, sectorului privat şi dezvoltării imobiliare, conturând un cadru propice pentru creşterea calităţii vieţii. Această dinamică se regăseşte în evoluţia PIB-ului regional şi în atractivitatea regiunii pentru forţa de muncă calificată.

Bucureşti-Ilfov, o capitală regională europeană

Faptul că Bucureşti-Ilfov a reuşit să depăşească economic regiuni consacrate din Vestul Europei reprezintă o schimbare de paradigmă în contextul economic european. Regiunea se apropie, în prezent, de Praga şi Bruxelles, două capitale cu tradiţie în topul dezvoltării regionale.

Această evoluţie ridică noi întrebări privind necesitatea consolidării unei strategii metropolitane coerente, care să integreze planificarea urbană, mobilitatea, educaţia şi infrastructura, pentru a susţine această traiectorie de creştere în mod sustenabil.