Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat. Creșterea a fost determinată și în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, și într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină, se arata intr-un comunicat al BNR.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, și la 3,2 la sută în august, depășind astfel ușor previziunile. Evoluția ei reflectă, în principal, efecte ale creșterii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele cererii sporite de bunuri și servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au crescut la 3,3 la sută și 2,6 la sută în august, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.
Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8 la sută, față de 2,5 la sută în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său pre-pandemie. Evoluția face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13,0 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I.
Creșterea abruptă a variației anuale a PIB a fost susținută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporții considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a mărit totuși sub așteptări în termeni anuali, și a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcțiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidențial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variației investițiilor nete în uti¬laje (inclusiv mijloace de transport).
În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației exporturilor de bunuri și servicii inclusiv pe fondul unui efect de bază a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, sub influența relativei ameliorări a balanțelor veniturilor, rămânând totuși superioară valorilor medii din 2019 și 2020.
Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară accelerare a creșterii trimestriale a economiei în trimestrul III, dar exclusiv pe seama performanțelor mult mai bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării solide din perioada similară a anului trecut, o scădere modestă a dinamicii anuale a PIB.
Relevantă este menținerea, în iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat față de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul, a celui auto-moto și a serviciilor prestate populației. Producția industrială și comenzile noi în industria prelucrătoare și-au încetinit însă puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcții a suferit un mic declin în termeni anuali. La rândul lor, exporturile de bunuri și servicii și-au redus consistent variația anuală în iulie și mult mai pronunțat decât importurile, cu consecința accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depășind pe ansamblul primelor șapte luni ale anului cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.
Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar s-au menținut în iulie în preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca în luna august și mai cu seamă în septembrie să cunoască ajustări ascendente, în contextul relativei înăspriri a condițiilor lichidității, dar și al consolidării așteptărilor privind creșterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. Pe acest fond, precum și ca urmare a evoluțiilor de pe piața financiară internațională, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadențele medii și lungi. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influența unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendință moderat ascendentă, inclusiv în condițiile diferențialului ratelor dobânzilor și ale tensionării mediului politic intern.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, până la 12,7 la sută, ca medie a intervalului, de la 9,8 la sută în trimestrul II, în contextul intensificării fără precedent a activității de creditare în monedă națională în luna iulie, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și al dinamizării moderate a creditului în valută. Componenta în lei a continuat astfel să-și accelereze creșterea, până la 17,4 la sută în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la sută în trimestrul II, iar ponderea ei în total s-a mărit în luna august la 71,3 la sută.
Actualele evaluări relevă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și, într-o mai mică măsură, de prețul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină și motorină. Acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaționiste semnificative.
Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate generează incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în condițiile înrăutățirii alerte a situației sanitare și ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potențial impact negativ inclusiv asupra evoluțiilor de pe piața muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.
Incertitudini și riscuri semnificative decurg, însă, și din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare și eventuala prelungire a instabilității mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului național de redresare și reziliență, precum și a procedurilor de natură juridică și tehnică ce condiționează începerea atragerii sumelor alocate.
Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.
În ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare.