Luni, 20 septembrie, zi de sărbătoare: Bucureștii, la ceas aniversar… Un oraș, o lume, o poveste…
„† Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod și domn și fiul marelui Vlad voevod, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei, Amlașului și Făgărașului herțeg, a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoință, cu inimă curată și luminată și am dăruit acest a tot cinstit și cu frumoasă față și deasupra tuturor cinstitelor daruri, prezentul hrisov al domniei mele, lui Andrei și cu fiii săi, ca să le fie Poiana lui Stevu. Și lui Iova și lui Drag și lui ….. av să le fie la Ponor a treia parte, care a fost a lui Șipin și a treia parte din Ponor și moșia lui Petre dela Ponor, a treia parte, pentrucă au cumpărat dela Petre pe 12 florini și domniei mele au dat un cal. Și cine dintre dânșii moare, iar moșiile să fie celor rămași, la dânșii prădalica să nu fie. […]
S’a scris în Septemvrie 20, în cetatea București, anul 6968 (1459).
† Io Vlad voevod, din mila lui Dumnezeu domn.” [Petre P. Panaitescu, Documentele Ţării Româneşti. Volumul 1 : Documente interne (1369-1490), Bucureşti, Fundaţia Regală „Carol I”, 1938, pp. 240-242, www.digibuc.ro]
Încă de la 13 iunie 1458, Vlad Țepeș dă un act în latinește, „lângă cursul apei Dâmbovița” („iuxta fluvium acque Domboviche”), expresie care se referă, după toate probabilitățile, la București. În anul următor, 1459, la 20 septembrie, avem prima mențiune precisă a „cetății” de aici. Voievodul întărește la această dată, lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag și unui al patrulea, al cărui nume nu se mai poate citi, proprietatea lor, scutindu-i totodată de dări și „slujbe”, adică de prestații de muncă (vama oilor, vama porcilor, albinărit, vinărici, cositul fânului etc). Documentul, scris în limba slavă și numit hrisov, este dat „în cetatea București”. Prin acest document se atestă „în mod precis și sigur” existența cetății și arată în același timp că Bucureștii erau reședință domnească. (sursa informațiilor: Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor : Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966, www.digibuc.ro)
LA MULȚI ANI, BUCUREȘTI!, SĂ NE TRĂIEȘTI!
Ilustrațiile au fost extrase din următoarele lucrări existente în Biblioteca Digitală a Bucureștilor (www.digibuc.ro):
1. Adrian, C. Corbu, Bucureştii Vechi : documente iconografice. Volumul 1 : Vederi, scene pitoreşti, tipuri şi costume, scene istorice : (sec. XVII, XVIII, XIX), Bucureşti, Atelierele „Cartea Românească”, 1936;
2. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor : Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966;
3. Dimitrie Papazoglu, Istoria fondării oraşului Bucureşti, Bucureşti, Fundaţia Culturală „Gheorghe Marin Speteanu”, 2000