În urma analizelor complexe de risc fiscal și a acțiunilor de control desfășurate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, a fost identificat un mecanism de fraudare a bugetului de stat utilizat de o societate comercială din București, activă în domeniul colectării, reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje.
Prejudiciul estimat cauzat bugetului general consolidat al statului se ridică la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit și TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacții comerciale.
În perioada 2023–2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare și reciclare a deșeurilor. Verificările antifraudă au evidențiat însă că, în anul 2025, operatorul economic a introdus în evidențele contabile facturi fictive emise de o rețea formată din nouă societăți fără activitate economică reală, în scopul diminuării obligațiilor fiscale și al deducerii nelegale de cheltuieli și TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.
Societățile implicate în circuitul fraudulos funcționau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat, șase dintre acestea fiind înființate în anul 2024 și declarate inactive în anul următor. Aceste entități au fost utilizate pentru emiterea de facturi aferente unor operațiuni fictive privind achiziții de deșeuri și prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare.
Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minim necesară desfășurării activităților declarate: nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate, unele nu dețineau conturi bancare, iar logistica umană și materială era in fapt inexistentă.
Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităților desfășurate conțineau multiple elemente de fictivitate, inclusiv procese-verbale și evidențe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societățile implicate.
Controlul antifraudă a evidențiat și lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor, existența unor diferențe semnificative între cantitățile de deșeuri intrate și cele procesate, precum și inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activităților declarate.
Sumele obținute prin mecanismul fraudulos au fost utilizate inclusiv în scop personal de către administratorii societății.
Peste 2 milioane lei au fost retrași în numerar sau utilizați pentru cheltuieli personale, iar o parte semnificativă din prejudiciu — respectiv 10.437.600 de lei transferați în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare — a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparținând unor persoane fizice.
De exemplu, în cadrul verificărilor a fost identificată achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, efectuată din fondurile rezultate din activitatea infracțională.
„Pentru recuperarea prejudiciului și prevenirea sustragerii de la executarea obligațiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societății, anterior finalizării acțiunii de control, vizând un teren intravilan în suprafață de 1.065 mp situat în București, două autoturisme și conturile bancare ale societății.
Având în vedere aspectele constatate, DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală continuă monitorizarea permanentă a domeniilor cu risc fiscal ridicat și desfășoară acțiuni susținute pentru prevenirea, identificarea și sancționarea faptelor de evaziune fiscală și fraudă financiară, în vederea protejării intereselor bugetare ale statului și asigurării unui climat concurențial corect”, se arată într-un comunicat al ANAF.