Snagov. Parcul, plaja de pe peninsulă, pădurea, nisipul, ștrandurile… Snagov-sat… Ce amintiri, ce vacanțe… ce după-amieze de duminică în mireasma micilor îmbietori asortați cu berea în frapierele de tablă, cu sucul galben uneori cu… pepsi, floricele și… vată de zahăr…
A fost odată… ! Era, aproape, un soi de stațiune, unde triumfa copilăria, prieteniile, lecțiile… involuntare de înot sau… concursurile de mâncat mici sau înghețată… Mirosea a nisip ud, dar și a pădure deasă, a fum de la grătarele încinse și peste tot călcai peste colacele multicolore ale copiilor. Așa a fost, exuberant, zgomotos, estival…SNAGOVUL. Locul care a fermecat vacanțele bucureștenilor și ploieștenilor deopotrivă… și nu numai. Era vesel totul, era un soi de mini-litoral aici, aproape și mai întotdeauna.. n-aveai loc „s-arunci un ac” de câtă lume era! TURISM. Distracție. Restaurante și terase pline până la refuz, leagăne în care abia prindeai loc, chioșcuri cu ceva bunătăți care prin oraș nu prea se găseau, liber la cules flori și luat pădurea la pas, joacă și „de-a v-ați ascunselea”, până seara târziu.
La Snagov-sat era și camping, iar corturile umpleau totul, ca într-un feeric sat de vacanță unde se adunau turiști din toată țara!
foto 5: Trambulina mobilă * Restaurantul Pescăruș * Malul lacului * 1931 * Plaja Snagov – Ştrandul * 1931 şi anii ‘70… Pe lac se observă “casa plutitoare”. Debarcaderul (mult mai mare) decât cel care a existat în anii ’70 şi’ 80.
surse foto: Snagov B: Eco Turism Informare – ZS Fundatia, Eroiiromanieichic