Moment de referință în istoria muzeografiei din România și nu numai!
S-a întâmplat în 24 mai 1908: A fost inaugurată oficial noua clădire a Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti, în prezenţa Regelui Carol I, a prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria.
Cu această ocazie, au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea 4 diorame bio-geografice (deşertul Sahara, savana africană, preria americană şi tundra), printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate.
Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice.
Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” are trei funcții principale :
• Muzeologia, anume conservarea, restaurarea și prezentarea Colecțiilor, atât pentru cercetători, pentru corpul didactic sau pentru școlari, cât și pentru public ;
• Cercetarea, anume expedițiile, taxonomia, lucrările științifice în diferitele domenii ale istoriei naturale, și publicațiile corespunzătoare ;
• Învățământul și vulgarizarea, anume învățământul superior, studiile doctorale, conferințele, activitatea de popularizare didactică, relațiile cu învățământul public, publicarea documentelor, cărților, broșurilor, CD-urilor și site-urilor difuzând ceea ce Grigore Antipa și Emil Racoviță numeau „Cultura naturalistă”.
Sursa foto: Nicolae Uszkai 