Nu, nu a făcut revoluții în învățământ.
A continuat. A construit. A pus temelie trainică.
Nu de revoluții, reconstrucții și reforme fără noimă avem nevoie, ci de a construi mai departe, cu profesionalism, responsabilitate și cu dragoste pentru elevi, pentru nația română.
Cu legătură trainică fațâ de trecut, cu înțelegerea prezentului și cu gândul la viitor.
La Congresul învățătorilor din 1907, Iorga declara: „Când vă vorbesc despre Spiru Haret, în semn de respect, sculați-vă în picioare!”
Spiru Haret, în calitate de ministru al Instrucțiunii Publice, a pus bazele unui sistem educațional solid, extinzând rețeaua școlară și profesionalizând corpul didactic.
Aceste reforme au permis ca o generație de intelectuali să se formeze în spirit național.”
„CUM E ȘCOALA, AȘA VA FI ȘI ȚARA” – un principiu care trebuie să ne rămâne călăuză și astăzi.
Să studiem istoria, inclusiv a învățământului românesc, pentru a putea să construim și noi viitorul.
***Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iași – d. 17 decembrie 1912, București) a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armeană, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția sa de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.
La Sorbona a studiat matematica și fizica. Tot la Paris, a obținut un doctorat în matematică, susținându-și teza Sur l’invariabilité des Grandes axes des orbites planétaires, în fața examinatorilor, printre care Victor Puiseux. Teza sa a fost publicată în vol. XVIII al Annales de l’Observatoire de Paris. Spiru Haret a fost primul român care a obținut un doctorat la Paris.
Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, mecanica rațională, din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator, predând trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885. Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât geometria analitică.
Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.
Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale.
În calitate de ministru a condus reforma învățământului. Prin circularele sale repetate, a determinat sporirea localurilor de școală: între 1897 – 1910 s-au ridicat în toată țara 2.343 de școli, dintre care 1.980 cât timp Haret a fost ministru.
Din 1879 se face cunoscut drept „om al școlii”, urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.
Este o personalitate marcantă din istoria AGIR,a introdus metodele matematice in studiul fenomenelor sociale (Mecanica sociala).