Ziua Mondială a Artei este marcată anual, la 15 aprilie, ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Arta se prezintă în nenumărate forme, dar categoriile oficiale, stabilite pentru prima dată în Grecia antică, au fost arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura şi dansul, cărora li s-a adăugat, în 1911, cinematografia, considerată cea de a şaptea artă.
15 aprilie este, așadar, Ziua Mondială a Artei, ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. „În viaţă, frumuseţea dispare. În artă, nu.”, spunea Leonardo Da Vinci, născut acum 570 de ani.
… Și sărbătoarea etse marcată cum s ecade pe contul de socializare al Muzeului Național al Satului- „Dimitie Gusti”.
„Arta se prezintă sub diverse forme. Și țărăncile românce au creat adevărate opere de artă, în lungile ierni la lumina opaiţului sau lumânării. Cu mâinile pline de bătături şi arse de soarele verii au ştiut să ţeasă o pânză fină ca un abur, au ştiut să brodeze cu fir de aur şi să croiască cămăşi, rochii, sumane pe care de zeci de ani marii creatori de modă încearcă în zadar să le copieze. Odihna naturii se regăsește în tot ceea ce a creat femeia româncă de-a lungul timpului : de la covoare, la broderii, la țesăturile pline de simboluri si culori. Astazi in mod special, m-as inclina in fata tarancii romance care a reușit să uimească prin talent, prin creativitate, prin gingășie și emoția pe care o produc toate țesăturile ieșite din mâinile ei.
Covoarele oltenești sunt printre cele mai valoroase scoarțe realizate de țărăncile românce. Ele reprezentau baza zestrei unei fete și tot prin vânzarea lor, Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tatarescu, a reușit să achite costurile materialelor și pe cele de producție pentru cel mai important ansamblu monumental dedicat eroilor căzuți în Marele Război: Calea Eroilor de la Târgu Jiu. Covoarele oltenești au fost admirate și la New York în cadrul Expoziției Mondiale Universale din 1939, iar mai apoi au intrat în colecțiile marilor muzee.
Astăzi este despre clipa de genialitate a femeii românce care a creat toate aceste adevărate opere de artă făra studii de artă, de cromatică, fără modele decât cele preluate din natură”.