La 20 februarie s-au împlinit 140 de ani de relații diplomatice bilaterale între România și Germania. La 8/20 februarie 1880 Germania, alături de Anglia și Franța recunoșteau Independența României, ca urmare a tratativelor Congresului de la Berlin (1878), fiind acceptată ca drept consecință ridicarea Agenției diplomatice de la Berlin la rang de Legație diplomatică.
La 27 februarie/11 martie, primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Reichului german la București, contele Ludwig von Wesdehlen prezenta scrisorile de acreditare domnitorului Carol I.
Demn de știut, la 17 aprilie 1880, Agenția diplomatică a României la Berlin era transformată în Legație diplomatică. În chip simetric și în baza principiului reciprocității, ultimul consul al României ce activase în cadrul Agenției diplomatice de la Berlin (aprilie 1878 – aprilie 1880), Gheorghe Vârnav-Liteanu, prezenta Împăratului Wilhelm I, la 7/19 mai 1880, scrisorile de acreditare în calitatea sa oficială de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar, deschizând astfel activitatea Legației României la Berlin.
Legaţiei din Berlin îi erau arondate consulatele României din Berlin, Hamburg, Frankfurt, Leipzig şi Stuttgart. Legaţia germană din Bucureşti era deschisă la 1 martie 1880, având în sfera de coordonare consulatele din Bucureşti, Iaşi, Brăila, Galaţi, Constanţa, Giurgiu şi Craiova.
*
Potrivit informațiilor transmise de Amabasada României în republica Federală Germania, reprezentarea oficială a României în Germania a reprezentat întotdeauna o preocupare de primă importanță, fiind implicate personalități cu un profil public deosebit, care au beneficiat nu doar de o excelentă acoperire a reprezentării domeniului politic, dar și de o consistentă dimensiune culturală.
Astfel, conducerea Agenției diplomatice de la Berlin a fost asigurată de Theodor Rosetti (1872 – 1874), om politic și de cultură, care a fost prim-ministru al României (1888-1889) și membru de onoare al Academiei Române (1891), fără a uita de participarea sa ca membru fondator în cadrul Societății Junimea (1863). Deosebit de semnificativă este și activitatea lui Mihai Eminescu în cadrul Legației de la Berlin, unde a activat ca secretar personal al lui Theodor Rosetti, în perioada 1873-1874.
Agenţia diplomatică de la Berlin a fost coordonată ulterior, înainte de a deveni Legație, de Nicolae Creţulescu (1874 – 1876), Titu Maiorescu (1876), Al. Degre (1876 – 1878).
*
Nu putem uita, de asemenea, de precursorii care au asigurat reprezentarea oficialităților române în Germania anterior deschiderii Agenției, fiind vorba de personalități deosebit de importante ale culturii române.
Așa cum reține memoria vremii, în perioada 1848 – 1849, agent diplomatic al guvernului Țării Românești pe lângă dieta germană de la Frankfurt pe Main (1848-1849) a fost numit Ioan Maiorescu (1811 – 1846), tatăl lui Titu Maiorescu. Iar între 1871 și 1873, agent diplomatic la Berlin, Viena și Petersburg a fost P. P. Carp, om de stat român, politolog și critic de cultură, unul dintre reprezentanții majori ai conservatorismului liberal român și, nu în ultimul rând, fondator al Societății Junimea. Petre Carp îi succeda în poziția de agent diplomatic cu triplă reprezentare, la Berlin, Viena și Sankt Petersburg, lui Ludovic Steege, care a îndeplinit această misiune diplomatică între 1868 și 1870. Ludovic Steege a fost un important medic și jurist, susținător al Unirii Moldovei cu Țara Românescă, care a deținut numeroase funcții publice, inclusiv cea de ministru de finanțe, în timpul domniilor lui Alexandru Ioan Cuza și a lui Carol I.
Sursa foto: Ambasada României în Republica Federală Germania