26 martie, o zi semnificativă pentru poporul român. În această zi, în anul 1881, a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului. România ia titlul de Regat, iar domnitorul Carol I, ia titlul de Rege al României. Festivitățile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai 1881.
Pe 8 mai1866, la ora 16:00, un tânăr locotenent debarca la Turnu Severin, după o călătorie plină de peripeții. Era primul oraș românesc pe care îl vedea, el neștiind aproape nimic despre noua lui țară.
File de istorie ce nu trebuie uitate
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, căci despre el este vorba, venise incognito, pentru a nu fi oprit de vameșii împăratului Austro Ungariei.
În următorii 48 de ani, acest om puternic avea să conducă țara, transformând-o dintr-un principat vasal condus haotic, într-un regat independent.
Carol I, primul rege al României a avut cea mai lungă domnie din istoria ţării. Soldat și principe german, Carol I a domnit 48 de ani peste români, intrând în România deghizat şi cu un paşaport fals. Cu timpul, el a dovedit că a fost cel mai român dintre români, apărându-și țara cu prețul vieții: ,,Totul pentru ţară. Nimic pentru mine”, fiind crezul lui pe toată perioada domniei. De asemenea, Carol a fost educat în spiritul familiei sale ,,Nimic fără Dumnezeu’’, motto care s-a reflectat în toate acțiunile și valorile pe care acesta le-a transmis următoarelor generații.
Carol I a fost regele sub care România şi-a dobândit Independenţa, a câştigat Dobrogea şi Cadrilaterul, a fost adoptată prima Constituție, a avut loc făurirea statului modern, dar și ridicarea a numeroase construcții, printre care podul Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.
Carol I, o figură emblematică rece, calculată și organizată, tipică pentru un neamț, a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Regele Carol I a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.
Tenacitatea, sobrietatea și personalitatea sa dură l-au recomandat pe regele Carol să poarte pseudonimul de ,,Regele de Oțel’’ al României.
Carol I nu a fost prima opțiune pentru a fi conducătorul țării noastre. După lungi negocieri între Brătianu și Napolean al III-lea, cel care a fost propus pentru a fi domnitor, a fost chiar Filip al Belgiei, conte de Flandra. Datorită refuzului său, poporul nostru avea să cunoască independența și dezvoltarea pe toate planurile.
Avea doar 27 de ani când I s-a propus tronul țării noastre. După ce I s-au arătat hărțile țării noastre, Carol I a avut nevoie de doar câteva săptămâni pentru a se decide. După ce a acceptat oferta venită din partea statului român, Carol a venit în România deghizat şi cu un paşaport fals, din cauza conflictelor existente între Austria și țara sa. Pe timpul călătoriei sale spre România, Carol s-a numit Karl Hettingen care, oficial, se îndrepta spre Odesa în interes de afaceri. Pe 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a fără a schimba o vorbă, pentru a nu trezi suspiciuni sau tensiuni de natură politică.
Carol I a intrat oficial în București 10 mai 1866 pe la podul Mogoşoaiei și a fost întâmpinat de primarul Bucureştiului, de la acea vreme, Dimitrie C Brătianu. Acesta i-a înmânat cheile oraşului, iar în aceeaşi zi a depus jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei: ”Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn constitutional”.
În momentul depunerii jurământului, tânărul domn a mai spus: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român! Cetăţean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cu dumneavoastră soarta cea bună ca şi cea rea”.
Foto: Centrul Infoeuropa/Facebook