Un eveniment ce nu merită uitat: 6/19 iunie 1906 – a fost inaugurată Expoziţia Generală Română de către Regele Carol I.

Expoziția Generală Română, organizată în urmă cu 115 ani, a marcat 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106, 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I (1866) și 25 de ani de la proclamarea Regatului României (1881). Evenimentul s-a adresat românilor de pretutindeni, având mare ecou în presa vremii.

În anul 1905, la sugestia lui Take Ionescu, s-a hotărât transformarea Câmpiei Filaretului (Câmpia Libertății, actualul Parc Carol I) într-un parc național în care să se inaugureze, în anul următor, o expoziție jubiliară.

În septembrie 1905, au început primele lucrări de transformare ale acestei câmpii mlăștinoase, într-un parc minunat, sub conducerea arhitectului peisagist francez Redont.

Așa cum aflăm din documentele Bibliotecii Digitale Dacoromanica, pentru nivelarea terenului s-au deplasat 575.056 m.c. de pământ, iar pentru amenajarea lui s-au plantat 4.206 arbori mari, 5.983 conifere, 48.215 arbuști, 49.200 plante forestiere, 8.400 plante cu flori, 97.950 plante înflorite, 3.500 kg sămânță pentru iarbă și 4.500 m.c. de îngrășăminte.

Pavilioanele și celelalte clădiri au fost construite după planurile și conducerea arhitecților Ștefan Burcuș, V. G. Ștefănescu, I. Berindei și inginerul Grant. Cetatea lui Vlad Țepeș a fost construită de Petculescu și Schindl, iar Arenele Romane de inginerul Elie Radu. Și-au mai dat concursul ingineri și arhitecți: Mingopol, Kantzler, Engerlein, Hălăceanu, Cerchez, Schmits, At. Bolintineanu, Stavăr, Maimarolu.

Comisar general al expoziției a fost numit dr. Const. I. Istrati, profesor universitar și membru al Academiei Române, calitate în care, timp de 9 luni, a depus o activitate necontenită.

În ziua de 6 iunie 1906, expoziția a fost inaugurată, cu un ceremonial deosebit. Parcul avea următoarea înfățișare: intrarea era în formă de arc făcut din zid. De la intrare se ajungea în piața expoziției numită Aleea Independenței. În spate se găsea Palatul Artelor. Porțiunea din fața lacului se numea Piața Traian.

Cele mai importante pavilioane erau: reprezentarea Primăriei, a Camerei de Comerț, Palatului de Industrie, Lucrărilor Publice, Poștei, Pavilonul Regal, Pavilionul de Agricultură, Industria Casnică, Minele, Carierele și Domeniile. Pavilioanele au fost concepute și executate, după modelul vechilor case boierești sau mănăstiri.

Aproape de Calea Romană, în locul vechii biserici Cuțitul de Argint, a fost construită una nouă, din piatră și cărămidă, fidelă reproducere după Biserica Sf. Nicolae din Iași. Dar cel mai frumos palat a fost cel al Artelor, construit pentru a servi în timpul expoziției drept muzeu. A fost opera inginerilor Grant și Perlasca și ocupa o suprafață de 2.313 m.p.

În stânga Muzeului Militar (distrus de un incendiu în 1940), se afla Biblioteca Muzeului, o culă boierească, iar în dreapta, administrația Muzeului (în localul fostei ospătării regale). În spatele Muzeului, se afla reconstruită casa de la Poradim în care a locuit domnitorul Carol I, în timpul războiului de la 1877-1878.

Se remarcă grupul de trei statui impozante ale sculptorului D. Paciurea („Urmările geloziei”), precum și monumentele lui Ion N. Lahovary (întemeietor al expoziției) și a dr. Const. I. Istrati.

Ca distracții pentru numerosul public care a vizitat expoziția: lacul arzător, simulacrul luptei de la Port-Arthur, toboganul cu Waterșut, luptele greco-romane în arene și luptele pe lac.

Potrivit sursei citate, delegația italiană a Romei, prin contele di San-Martino, primarul orașului, a adus o copie în bronz, cu soclul ei de marmură, a Lupoaicei din Capitoliu (Lupa Capitolina) care alăptează pe Romulus și Remus [amplasată inițial în incinta Arenelor Romane, apoi (în 1908) în Piața Sfântul Gheorghe (care atunci se numea Piața Romei). În anul 1931 a fost mutată pe Dealul Mitropoliei, în anul 1965 în mijlocul părculețului din Piața Dorobanți, iar în anul 1997 în Piața Romană, până în 2009. În 2010, a fost mutată din nou, fiind amplasată pe Bd. I.C. Brătianu, în fața magazinului București].

Dintre construcţiile realizate pentru expoziţie se mai păstrează în prezent în Parcul Carol, Arenele Romane, Biserica „Cuţitul de Argint”, Turnul lui Ţepeş cu Castelul de Apă, fântâni şi mici pavilioane.

(sursa informațiilor: George Potra, Din Bucureştii de altădată, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, pp. 269-272, www.digibuc.ro)