Cu această ocazie, domnul academician profesor universitar doctor Ovidiu Băjenaru, șeful clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) și președinte de onoare al Societății de Neurologie din România a vorbit despre terapiile care se fac la SUUB și tratamentele aplicate pacienților, rezultate ale unor cercetări și activități în echipe multidisciplinare.
Iată ce a declarat reputatul medic:
„Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă a sistemului nervos central, dar și a sistemului nervos periferic vegetativ în care un impact deosebit prin consecințe îl au mai ales tulburările gastrointestinale, tulburările cardiovasculare, hemodinamice și nu în cele din urmă și cele urogenitale. Boala Parkinson e o boală frecventă, ea, în lume, fiind a doua boala neurodegenerativă după boala Alzheimer.
– Boala Parkinson este un exemplu de boală în care noi, la Spitalul Universitar de Urgență București, lucrăm în echipe multidisciplinare în beneficiul pacientului și în care clinica noastră a fost prima din țară și are cea mai mare experiență din România în tratamentul acestor pacienți.
– Astfel, în ultimii ani au apărut așa-numitele terapii asistate de dispozitiv în care fie utilizăm medicamente, dar care se administrează altfel decât pe cale orală, fie apelăm la modalități neurochirugicale de implantare de electrozi la nivelul unor structuri din creier care sunt afectate de această boală și care să producă acolo o stimulare pe care medicamentele nu pot să o mai facă. De obicei, acest tip de tratament permite reducerea cu mult a dozelor de medicamente ceea ce este suficient pentru a asigura o bună funcționalitatea a pacienților pentru multă vreme, concomitent cu reducerea riscului reacțiilor secundare a medicației. STIMULAREA CEREBRALĂ PROFUNDĂ A ÎNCEPUT ÎN URMĂ CU PESTE 10 ANI ÎN ROMÂNIA, LA SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ BUCUREȘTI și este rezultatul unei colaborări dintre clinica de neurologie și cea de neurochirurgie. Între timp am reușit să dezvoltăm și un program național pentru acest tip de tratament, iar CELE MAI MULTE CAZURI DIN ROMÂNIA SUNT REZOLVATE AICI, LA SUUB, de către echipa comună neurologie- neurochirurgie.
– De asemenea, acum 10 ani începeam la SUUB o altă formă de terapie asistată de dispozitiv: cu ajutorul unei pompe electronice (care controlează debitul și dozajul levodopei condiționată sub forma unui gel), levodopa este administrată continuu la nivelul intestinului. Levodopa merge printr-un sistem de tubulatură, care se introduce prin intermediul unei gastrostome, iar această sondă se fixează la nivelul intestinului subțire. Așa se controlează mult mai bine ritmul și dozajul levodopei, ceea ce nu putem face prin administrare pe care orală. ACEASTĂ METODA A FOST PENTRU PRIMĂ DATĂ IMPLEMENTATĂ TOT ÎN SPITALUL NOSTRU. Presupune și o serie de proceduri minim invazive chirurgicale gastroenterologice și aici echipa o facem alături de colegii de la clinica de gastroententerologie și de la una dintre clinice de chirurgie din spital, deci este o muncă de echipă, ceea ce acest spital permite.
– Mai trebuie spus că dintre toate bolile neurodegenerative, Parkinson este cea mai tratabilă boală, în sensul că terapiile simptomatice, pe care le avem de foarte multă vreme și care s-au perfecționat de-a lungul timpului, ameliorează foarte mult cele mai multe dintre simptomele bolii chiar dacă nu opresc evoluția ei. Acest lucru duce la o creștere semnificativă și de durată a calității vieții pacienților care încă pot rămâne foarte activi în viața socială, familială, profesională, pot să ducă o viață cât mai apropiată de normal pentru mult timp față de momentul bolii.
– O altă particularitate a acestei boli este că ea poate fi diagnosticată ca atare doar în momentele în care apar primele tulburări de motilitate, adică de mișcare, apare o anumită rigiditate și mai sunt multe astfel de tulburări. Acesta nu este momentul real în care boala debutează. Din păcate, LEZIUNILE CARACTERISTICE ACESTEI BOLI APAR CU FOARTE MULȚI ANI ÎNAINTEA ACESTOR SEMNE. Se estimează cu uneori chiar cu 15-20 de ani înainte primelor semne debutează primele leziuni în creierul acestor bolnavi, dar multă vreme ele sunt asimptomatice, apoi apar simptome, dar sunt nespecifice pentru boala Parkinson și nu sunt simptome motorii, pot fi tulburări de somn, depresie, pot fi tulburări ale tractului digestiv, urinar, care nu au nimic specific. Certitudinea nu o putem avea doar în momentele în care apar primele semne motorii. Din momentul în care avem certitudinea diagnosticului se poate institui un tratament. Răspunsul terapeutic însă se modifică, iar medicul trebuie să adapteze medicația care să fie potrivită pentru stadiul de evoluție al pacientului, pentru că același pacient nu mai seamănă cu el însuși de acum 3 sau 4 ani.
– Totodată, în această boală adesea trebuie să avem la dispoziție mai multe tipuri de medicamente sau proceduri terapeutice pentru a putea alege opțiunea corectă pentru pacient. În timp este nevoie de asocieri medicamentoase. Ori acestea devin foarte personalizate pentru fiecare pacient. Și, la același pacient, acest particularități se modifică în cursul evoluției bolii. Din cauza aceasta între pacient și medicul neurolog curant trebuie să fie o relație practic de viață.
– Cu cât relația- medic pacient este una de durată și medicul cunoaște particularitățile pacientului, cu atât șansa de a-și optimiza strategia terapeutică este mai mare, pentru ca pacientul să aibă o viață cât mai aproape de normal.
– Se estimează că în România ar fi aproximativ 70.000 de pacienți. Dar sperăm ca în câțiva ani să avem cifrele exacte când proiectul va fi finalizat. Noi, cu Academia Română- secția medicală, împreună cu Ministerul Sănătății, am inițiat un proiect de realizare a unor registre națională de boală. Atunci vom știi exact care este numărul de bolnavi de Parkinson de la noi din țară”.
Sursa: Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – SUUB 
